PRIMA PAGINA      
      DESPRE MINE      
      PLAN NATIONAL STRATEGIC      
      PREZENTARI INTERVENTII      
      MINUTE CONSULTARI      
      CONTACT      
Plan National Strategic
Elemente de strategie pentru agricultura verde
Prezentare generala a arhitecturii verzi

3 Consistency of the Strategy and complementarities

3.1 Overview of the environmental and climate architecture

3.1.1 A description of the overall contribution of conditionality to the specific environmental- and climate-related objectives set out in points (d), (e) and (f) of Article 6(1)

În cadrul PAC, sunt aduse modificări sistemelor de condiționalitate și de înverzire aplicate în perioada 2014-2020 și în perioada de tranziție la PAC 2023-2027, care reflectă ambiții ecologice mai mari și contribuie consistent la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. Așadar, condiționalitatea joacă un rol important în creșterea sustenabilității agriculturii europene în perioada 2023-2027.

Obiectivele specifice privind mediul și clima, conform art. 6 (1) din propunerea de Regulament PS PAC vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, dezvoltarea durabilă și gestionarea eficientă a resurselor naturale (apa, sol, aer) și conservarea biodiversității și a elementelor de peisaj. În perioada de programare 2023–2027, arhitectura verde are la bază normele de condiționalități stabilite în România prin legislația națională în baza art. 12 și Anexei III din propunerea de propunerea de Regulament PS PAC, care sunt consolidate și care țintesc mai bine aspectele de mediu și climă, comparativ cu perioada de programare anterioară. Respectarea acestor norme de condiționalități este obligatorie pentru fermierii care primesc plăți directe decuplate, plăți directe cuplate, ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal, plăți compensatorii prin intervenții de dezvoltare rurală (angajamente de mediu și climă, constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, dezavantaje specifice zonei care rezultă din anumite cerințe obligatorii) și sprijin prin măsura de restructurare/reconversie plantații viticole cu soiuri de struguri pentru vin, pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului calendaristic în cauză.

De asemenea, normele de condiționalitate relevante reprezintă nivelul de bază neremunerat pentru plățile care se acordă prin eco-scheme în baza art. 31 și angajamentele de mediu și climă asumate în baza art. 70, 71 și 72 din propunerea de Regulament PS PAC.

Normele privind condiţionalitățile cuprind cerințele legale în materie de gestionare (SMR) și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) referitoare la clima și mediul, sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor.

Modul în care normele de condiționalitate contribuie la obiectivele specifice de mediu și climă prevăzute în propunerea de Regulament PS PAC este descris mai jos, după cum urmează:

La atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea (OS4) – art. 6(1) (d) vor contribui:

  • GAEC 1 care va asigura menținerea stocurilor de carbon prin menținerea suprafețelor de pajiști permanente la nivel național, în comparație cu anul de referință 2018;
  • GAEC 2 care va proteja zonele umede și turbăriile bogate în carbon prin interzicerea pășunatului, a drenării zonelor umede, incendierii, defrișării, evacuării de poluanți în apele de suprafață şi subterane din zonele umede, depozitării deșeurilor, a gunoiului de grajd, exploatarea turbei etc;
  • GAEC 3 care va contribui la menținerea nivelului de materii organice din sol prin interzicerea arderii miriștilor pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente.

La dezvoltarea durabilă și gestionarea eficientă a resurselor naturale (apa, sol, aer) (OS5)– art. 6 (1) (e) vor contribui:

Pentru protecția și creșterea calității apei vor contribui:

  • SMR 1 prin aplicarea unor măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanți din sursele difuze, interzicerea evacuării directe de poluanți în apele subterane, măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe prioritar periculoase în domeniul apei și reducerea treptată a poluării cu alte substanțe care ar afecta calitatea apei, controlul emisiilor, aplicarea de coduri de bune practici, controlul prelevărilor, utilizarea de producții agricole adaptate (culturi cu cerințe reduse de apă în zonele afectate de secetă), tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă, tehnici de irigații care necesită un consum redus de apă, reabilitarea infrastructurii de irigații, managementul riscului la inundații (infrastructura de protecție/colectare/scurgere – diguri, canale, drenaj) etc.
  • SMR 2 prin respectarea unor perioade de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol, prin respectarea unor norme privind depozitarea gunoiului de grajd, respectiv amplasarea și dimensionarea capacităților de stocare a gunoiului de grajd, prin respectarea unor  norme privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol, respectarea unor cerințe pentru aplicarea fertilizanților și a obligațiilor privind tehnicile de aplicare a îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol, respectarea obligațiilor privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile agricole în pantă abruptă, pe terenurile agricole adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă, pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă, prin implementarea unor reguli de aplicare a îngrășămintelor chimice și organice cu azot pe pajiști permanente etc.
  • GAEC 4 care va contribui la protecția cursurilor de apă împotriva poluării și a formării de șiroaie prin instituirea benzilor tampon pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă și interzicerea aplicării fertilizanților.

Pentru protecția solului și creșterea calității acestuia vor contribui:

  • GAEC 5 prin efectuarea de-a lungul curbelor de nivel a lucrărilor solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% cultivat cu plante prăşitoare;
  • GAEC 6 prin acoperirea pe timpul iernii a terenului arabil cu culturi de toamnă și/sau menținerea acestuia nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă a exploatației agricole;
  • GAEC 7 prin aplicarea unei rotații a culturilor pe terenurile arabile, respectiv schimbarea culturii cel puțin o dată pe an la nivelul parcelei agricole.

La conservarea biodiversității și a elementelor de peisaj (OS6) – art. 6(1) (f) vor contribui:

  • SMR 3 prin respectarea de către fermieri a măsurilor prevăzute în planurile de management și a regulamentelor ariilor de protecție specială avifaunistică, parcurgerea procedurii evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum și a procedurii de autorizare pentru activități care pot afecta în mod semnificativ aria de protecție specială avifaunistică, interzicerea uciderii sau capturării intenționate a păsărilor sălbatice, deteriorării, distrugerii și/sau culegerii intenționate a cuiburilor și/sau ouălor din natură, culegerii ouălor din natură și păstrarea acestora, perturbării intenționate a păsărilor sălbatice prin arderea vegetației, tăierea gardurilor vii, a arborilor/pâlcurilor arbuști și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor.
  • SMR 4 prin respectarea de către fermieri a planului de management și regulamentului ariei naturale protejate, aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum și a procedurii de autorizare pentru activități care pot afecta în mod semnificativ aria naturală protejată, interzicerea recoltării, capturării, uciderii, distrugerii sau vătămării exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbării intenționate în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrațiune, interzicerea deteriorării, distrugerii și/sau culegerii intenționate a cuiburilor și/sau ouălor din natură, deteriorării și/sau distrugerii locurilor de reproducere ori de odihnă a speciilor de animale sălbatice prin activități precum arderea vegetației, tăierea gardurilor vii, a arborilor/pâlcurilor arbustive și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbări în folosință terenurilor și în cursul apelor, interzicerea recoltării florilor și a fructelor, culegerii, tăierii, dezrădăcinării sau distrugerii cu intenție a speciilor de plante sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
  • GAEC 8 prin asigurarea unei ponderi minime de 4% din terenul arabil la nivelul exploatației agricole pentru zone și elemente neproductive, menținerea elementele de peisaj, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele existente pe terenul agricol, prin interzicerea tăierilor gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice, luarea de măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol etc.
  • GAEC 9 prin interzicerea schimbării destinației sau aratul pajiștilor permanente desemnate ca pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic din perimetrul siturilor Natura 2000 și prin efectuarea lucrărilor de întreținere a pajiștilor permanente din perimetrul siturilor Natura 2000 cu respectarea măsurilor de conservare prevăzute în planurile de management ale siturilor.

 

3.1.2 Overview of the complementarity between the relevant baseline conditions, as referred to in Article 31(5) and Article 70(3), conditionality and the different interventions addressing environment and climate-related objectives

Acordarea sprijinului prin eco-schemele care sunt puse la dispoziția fermierilor români în conformitate cu art. 31 și prin intervențiile disponibile fermierilor și altor beneficiari în conformitate cu art. 70 are la bază respectarea sitemului de condiționalitate.

Condiționalitatea are menirea de a contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile printr-o sensibilizare mai puternică a beneficiarilor în legătură cu necesitatea respectării standardelor de bază. De asemenea, condiționalitatea îmbunătățește coerența dintre PAC și obiectivele privind mediul, sănătatea publică, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Față de sistemul de ecocondiționalitate implementat până în anul 2022, noul sistem de condiționalitate din PNS este consolidat cu cerințe noi. Respectarea sistemului de condiționalitate reprezintă primul nivel pentru accesarea sprijinului acordat prin PAC și este aplicabilă tuturor beneficiarilor de plăți directe și beneficiarilor de plăți compensatorii pe întrega exploatație și pe tot parcursul anului calendaristic.

Eco-schemele (art. 31) din Pilonul I reprezintă un mijloc de stimulare a furnizării de bunuri publice prin intermediul aplicării unor practici agricole benefice pentru mediu și climă, prin urmare contribuie la un nivel de ambiție de mediu superior. Stimularea se face prin acordarea unor plăți forfetare anuale, așa cum este cazul pentru eco-schemele privind rotația și diversificarea culturilor, culturile verzi, creșterea capacității de sechestrare a carbonului pe pajiști permanente și  prevenirea deșertificării și înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere si hameisti. În același timp, pentru eco-schema privind conversia la agricultura ecologică, stimularea se face prin acordarea unei compensații anuale pentru desfășurarea respectivelor practici pe perioada de conversie la agricultura ecologică.

Intervențiile de agro-mediu și climă și de menținere a agriculturii ecologice (art. 70) din Pilonul II își propun să continue eforturile din perioadele anterioare de programare, compensând fermierii pentru respectarea unor angajamente adaptate riguros la provocările la care se adresează aceste măsuri, cum sunt apa, solul, reducerea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor, bunăstarea animalelor, adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității etc. O mare parte dintre pachetele intervenției de agro-mediu și climă sunt proiectate sub formă de variante pentru a fi adaptate la nivel local sau la nivel de beneficiar în funcție de condițiile locale și de nivelul de efort pe care fiecare beneficiar își propune să îl abordeze. Astfel, pachetele de agro-mediu și climă vor răspunde nevoilor specifice locale cum sunt conservarea anumitor specii sau a unor habitate. Adaptarea locală a unor pachete de agro-mediu reflectă nivelul de ambiție ridicat pe care acestea le urmăresc față de cel cerut pentru eco-schemele din Pilonul I evitând, în același timp, dispersarea finanțării. Prin această abordare se asigură faptul că atât beneficiarii din Pilonul I, cât și cei din Pilonul II își vor îmbunătăți practicile agricole din punct de vedere al protejării mediului. De asemenea, pentru conservarea biodiversității se va continua implementarea prin PNS a unor angajamente destinate creșterii animalelor de fermă pentru rasele locale în pericol de abandon. Sprijinirea beneficiarilor se face pe baza unor angajamente multianuale (min. 5 ani) asumate în mod voluntar, prin acordarea unor plăți compensatorii anuale pentru cheltuielile suplimentare și pierderile de venituri care decurg din respectarea cerințelor specifice acelor angajamente.

Dacă doresc să primească sprijinul corespunzător eco-schemelor aferente art. 31 și plățile compensatorii acordate în cadrul intervențiilor aferente art. 70, fermierii și alți beneficiari care respectă condiționalitatea la nivelul întregii exploatații și pe tot parcursul anului calendaristic trebuie să respecte un set de cerințe superioare nivelului de bază neremunerat.

Nivelul de bază neremunerat constă în respectarea condițiilor minime stabilite prin art. 31(5) și art. 70(3), și anume:

  • bunele condiții agricole și de mediu și cerințele obligatorii în materie de reglementare (GAEC și SMR) relevante;
  • cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor sau pentru bunăstarea animalelor, precum și alte cerințe obligatorii relevante prevăzute de dreptul național și de dreptul Uniunii;
  • condițiile stabilite pentru menținerea suprafeței agricole în conformitate cu art. 4 alin. (2) din Regulamentul PNS (activitatea minimă);
  • angajamentele corespunzătoare art. 31 și art. 70 sunt definite în așa fel încât să difere unele față de altele.

Pornind de la acest nivel de bază pentru fiecare eco-schemă/intervenție au fost definite cerințele superioare specifice fiecărui angajament în parte, astfel că valoarea sprijinului și respectiv valoarea plății compensatorii nu include cheltuielile legate de respectarea nivelului de bază.

Atât nivelul de bază, cât și cerințele superioare specifice fiecărui angajament sunt definite în cadrul descrierii eco-schemelor/intervențiilor (cap. 5).

 

3.1.3 Explanation on how to achieve the greater overall contribution set out in Article 105

Sectorul agroalimentar și dezvoltarea spațiului rural din România au înregistrat progrese ca urmare a implementării programelor de dezvoltare rurală anterioare, finanțate atât din fonduri europene, cât și naționale.

Cu toate acestea, analiza SWOT identifică faptul că încă există multe provocări care trebuie abordate în perioada următoare, printre care menționăm: numărul mare al fermelor mici, dotarea slabă din punct de vedere tehnologic și structura duală a exploatațiilor agricole, numărul mare al parcelelor agricole, schimbările climatice și ambiția de mediu asumată la nivelul UE și alte aspecte de mediu care pot conduce la diminuarea productivității agricultorilor, degradarea spațiului rural și îmbătrânirea populației în spațiul rural cât și depopularea satelor, acces redus la servicii de bază și infrastructura rurală deficitară, infrastructura de îmbunătățiri funciaredeficitară, număr redus de produse cu valoare adăugată, deficitul balanței comerciale exterior cu produse agroalimentare, gradul scăzut de inovare, deficit de personal calificat în sectorul agricol, slaba diversificare a veniturilor fermierilor și populației din mediul rural.

În acest context, în scopul atingerii potențialului socio-economic al mediului rural și în special, în sectorul agroalimentar, se impune ca măsurile întreprinse până în prezent să fie continuate/dezvoltate/îmbunătățite.

Astfel, prin intermediul Planului Național Strategic 2021-2027, România va continua eforturile pentru atingerea obiectivelor. Acestea se subordonează principiilor şi obiectivelor stabilite în convențiile internaționale aferente, legislația UE/națională, pentru conservarea biodiversității, habitatelor naturale și speciilor de faună și floră sălbatică, protecției împotriva poluării cu nitrați, managementul apelor, utilizării pesticidelor, menținerii calității aerului și solului, precum și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și adaptării la efectele schimbărilor climatice.

În perioada de programare 2023–2027, arhitectura verde are la bază normele de condiționalități stabilite în România prin legislația națională în baza art. 12 și Anexei III din propunerea de Regulament PS PAC, care sunt prezentate într-o formă consolidată și care țintesc mai bine aspectele de mediu și climă, comparativ cu perioadele de programare anterioare.

Având în vedere faptul că în viitoarea perioadă de programare bugetul total alocat dezvoltării rurale este semnificativ redus față de perioada anterioară de programare 2014-2020, fapt care se răsfrânge si asupra alocărilor intervențiilor de mediu și climă, este necesară stabilirea unor noi condiții de eligibilitate care să permită continuarea tipurilor de angajamente actuale cu încadrarea în sumele disponibile și cu menținerea impactului așteptat.

PNS 2021-2027 continuă eforturile legate de mediu și climă, prin următoarele obiective generale/strategice:

Obiectiv General 2. Consolidarea acțiunilor de protejare a mediului și a celor împotriva schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de mediu și climă

OS 4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă;

OS 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice;

OS 6 – Contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

 

Rezultatele așteptate în cadrul acestui obiectiv general sunt:

  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din activitățile agricole și forestiere;
  • Adaptarea la efectele schimbărilor climatice în sectoarele agricol și forestier;
  • Gestionarea eficientă a resurselor naturale și menținerea unui impact redus al agriculturii și silviculturii asupra resurselor naturale (sol, apă, aer);
  • Menținerea unui status de conservare bun al biodiversității și păstrarea zonelor cu înaltă valoare naturală;
  • Conservarea caracteristicilor spațiului rural, a peisajelor tradiționale și a peisajelor naturale.

 

Nevoile abordate prin OS 4, 5,și 6 sunt:

OS 4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă;

  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • Nevoia 0XX – Creșterea gradului de sechestrare a carbonului pe terenuri agricole;
  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici silvice și creșterea accesibilității pădurilor cu scopul reducerii emisiilor de GES, sechestrării carbonului și adaptarea adaptării la efectele schimbărilor climatice;
  • Nevoia 0XX – Adaptarea practicilor agricole în zonele asociate riscurilor climatice determinate de schimbările climatice;

OS 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice;

  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure contribuie la protecția antierozională a solului și creșterea cantității de humusmaterie organică din sol, precum și a unui management al terenurilor forestiere cu impact redus asupra resurselor de sol;
  • Nevoia 0XX – Adaptarea la scară largă a unor metode agricole durabile cu scopul managementului eficient al resurselor naturale (apă, sol și aer) și biodiversității;
  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării;
  • Nevoia 0XX – Încurajarea menținerii și aplicării practicilor agricole tradiționale;
  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării;

OS 6 – Contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

  • Nevoia 0XX – Adaptarea la scară largă a unor metode agricole durabile cu scopul managementului eficient al resurselor naturale (apă, sol și aer) și biodiversității;
  • Nevoia 0XX – Încurajarea menținerii și aplicării practicilor agricole tradiționale;
  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării;
  • Nevoia 0XX – Menținerea sau adaptarea practicilor agricole și silvice în acord cu nevoile etologice ale speciilor de animale sălbatice prioritare și în corelare cu măsurile de management necesare pentru menținerea habitatelor importante;

 

La baza identificării nevoilor enumerate anterior a stat analiza situației actuale descrise în analiza PNS 2021-2027, corelată cu obiectivele prevăzute de documentele strategice și de politici publice care vizează dezvoltarea durabilă, protecția mediului și managementul eficient al resurselor naturale.

Astfel, sprijinul prin PNS referitor la arhitectura de mediu și climă va viza:

  • Biodiversitatea ecosistemelor agricole, terenuri agricole cu înaltă valoare naturală (habitate și specii) și biodiversitatea ecosistemelor forestiere;
  • Emisiile GES din agricultură și activitățile rurale dar și sechestrarea carbonului organic în sol;
  • Calitatea aerului și reducerea emisiilor din activitățile agricole;
  • Suprafețe forestiere pe care se aplică practici benefice pentru mediu și climă;
  • Calitatea apei și reducerea poluării apei din surse agricole;
  • Resursele de sol și zonele afectate de constrângeri naturale sau de alte constrângeri specifice (ANC);
  • Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
  • Rase în pericol de abandon.

 

Acțiunile promovate prin PNS legate de protecția mediului și schimbările climatice vor contribui la atingerea obiectivelor și țintelor politicilor UE/naționale referitoare la conservarea biodiversității și a ecosistemelor, protecția solui și a apei, reducerea emisiilor GES și amoniac și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Se propune menținerea valorii naturale înalte şi starea bună a resurselor prin promovarea utilizării durabile ce contribuie la obiectivul național de menținere a unui nivel redus de emisii GES în sectorul agricol și adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Amenințările cu care se confruntă mediul natural, pentru evitarea cărora se propun intervenții în PNS, vizează riscurile asociate schimbărilor climatice, manifestate prin apariția fenomenelor extreme, abandonarea activităților agricole pe terenurile din anumite zone, intensificarea activităților agricole în altele, și poluarea din surse agricole.

 

Direcţii de urmat şi măsuri în sectorul vegetal:

  • Încurajarea consolidării fermelor mici și mijlocii, precum și a fermelor familiale care practică o agricultură mai prietenoasă cu mediul.
  • Reducerea consumului de combustibili fosili, prin:
  • modernizarea parcului de tehnică agricolă autopropulsată cu eficiență superioară și consumuri scăzute;
  • utilizarea de mijloace de mecanizare și utilaje/echipamente de lucru cu acționare electrică;
  • investiții în valorificarea unor produse/subproduse rezultate din activitatea agricolă (resturi vegetale, dejecții animaliere etc.) în producerea de îngrășăminte și combustibili (bioetanol, biogaz);
  • utilizarea energiei eoliene, solare, fotovoltaice pentru lucrări tehnologice la nivelul fermei,
  • stimularea aplicării unor practici agricole extensive (manuale, utilaje ușoare).
  • Creșterea suprafețelor de teren utilizate în sistemul de agricultură ecologică.
  • Management integrat al fermei și noile tehnologii în agricultură – aplicații și instrumente inteligente în tehnologia culturilor (digitalizare/automatizare/sisteme informatice de control și monitorizare).
  • Protecția calității solului, prin cerințe adecvate privind:
  • reducerea/limitarea eroziunii.
  • menținerea nivelului de materie organică.
  • Practici agricole având ca efect stocarea carbonului în sol: menținerea pajiștilor permanente
  • Reducerea cantităților de substanțe chimice utilizate în agricultură, prin:
  • utilizarea de produse chimice cu descompunere lentă în sol și risc scăzut de acumulare pe lanțul trofic;
  • creșterea gradului de utilizare a fertilizanților organici;
  • cultivarea de soiuri de plante rezistente la boli și dăunători;
  • cultivarea plantelor fixatoare de azot;
  • măsuri de combatere biologică a unor agenți patogeni și dăunători.
  • Protecția calității resurselor de apă:
  • controlul surselor difuze de poluare cu fosfați;
  • prevenirea/controlul poluării cu nitrați proveniți din surse agricole;
  • crearea/menținerea zonelor tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă;
  • instrumente adecvate pentru managementul nutrienților la nivelul fermei – planul de fertilizare.
  • Păstrarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității naturale, prin măsuri precum:
  • conservarea păsărilor sălbatice – protecție specială avifaunistică;
  • conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;
  • suprafața agricolă dedicată zonelor neproductive – zone de interes ecologic (procentajul minim);
  • menținerea particularităților topografice – elemente de peisaj;
  • măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
  • Creșterea gradului de informare și responsabilizare a fermierilor;
  • Programe sectoriale de cercetare-inovare pentru agricultură și dezvoltare rurală, cu obiective dedicate pentru mediu și climă (utilizarea durabilă a resurselor naturale în agricultură).

Obiectivele specifice privind mediul și clima, conform art. 6 alin. (1) din propunerea de Regulament PS PAC vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, dezvoltarea durabilă și gestionarea eficientă a resurselor naturale (apa, sol, aer) și conservarea biodiversității și a elementelor de peisaj. În perioada de programare 2023–2027, arhitectura verde are la bază normele de condiționalitate stabilite în România prin legislația națională în baza art. 12 și Anexei III din propunerea de Regulament PS PAC, care sunt consolidate și care țintesc mai bine aspectele de mediu și climă, comparativ cu perioada de programare anterioară.

Respectarea acestor norme de condiționalitate este obligatorie pentru fermierii care primesc plăți directe decuplate, plăți directe cuplate, ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal, plăți compensatorii prin intervenții de dezvoltare rurală (angajamente de mediu și climă, constrângeri naturale sau alte constrângeri specific, agricultura ecologică, împădurirea terenurilor agricole și intervenții de silvo-mediu) și sprijin pentru restructurare/reconversie plantații viticole cu soiuri de struguri pentru vin, pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului calendaristic în cauză.

Obiectivele de mediu și climă ale PAC sunt atinse în special prin intermediul noii „arhitecturi verzi” a PAC constând, printre altele, din (1) sistemul de condiționalitate, (2) eco-scheme finanțate prin Pilonul I și (3) anumite intervenții de dezvoltare rurală, în special plăți pentru angajamente de mediu, climă și alte angajamente de gestionare. Prin îmbinarea în mod adecvat cu aceste instrumente, alte intervenții PAC vor ajuta la atingerea obiectivelor de mediu și climă (de exemplu, sprijin pentru investiții, transfer de cunoștințe și cooperare/inovare etc.) ca atare, fac parte și din „arhitectura verde CAP”.

Cu toate acestea trebuie avut în vedere faptul că, față de perioada anterioară de programare 2014-2020, respectiv perioada de tranziție 2021-2022, alocarea financiară aferentă perioadei 2023-2027 este una semnificativ redusă. Astfel că și pentru realizarea unui nivel sporit de ambiție în ceea ce privește obiectivele în materie de mediu și climă resursele financiare disponibile sunt semnificativ reduse. Totuși, deși aceasta reprezintă la prima vedere o provocare, intenționăm ca prin intervențiile a căror alocare contribuie la alocarea de minim 35% din bugetul alocat României adresată obiectivelor de mediu și climă, să atingem rezultate apropiate de cele obținute în perioada de programare 2014-2020, fără a aduce atingere acestor obiective.

Intervențiile din PNS 2023-2027 sunt importante atât pentru menținerea unui echilibru între sistemele de creștere (intensiv, extensiv, ecologic), pentru atingerea obiectivelor ambițioase ale Pactului Ecologic European, cât și pentru producerea cantităților suficiente de hrană care să asigure securitatea alimentară a populației.

 

3.1.4 Explanation of how the environmental and climate architecture of the CAP Strategic Plan is meant to contribute to already established long-term national targets set out in or deriving from the legislative instruments referred to in Annex XI

Arhitectura de mediu și climă a planului strategic PAC mobilizează intervenții care răspund la diferite niveluri de ambiție și acoperirea unor probleme.

Un prim nivel de protecție a resurselor este constituit din normele privind condiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România finanțate prin PNS (PAC) 2023-2027, conținând standarde minime prevăzute de bunele practici agricole din perspectiva obiectivelor de mediu și climă, dar și din reglementări provenite din legislația europenă sau din cea națională.

Față de sistemul de eco-condiționalitate implementat până în anul 2022, noul sistem de condiționalitate aplicabil în cadrul PNS 2023-2027 este unul consolidat cu cerințe noi. Respectarea sistemului de condiționalitate reprezintă primul nivel pentru accesarea sprijinului acordat prin PAC și este aplicabilă tuturor beneficiarilor de plăți directe și beneficiarilor de plăți compensatorii pe întrega exploatație și pe toată perioada de implementare a angajamentelor.

Cerințele obligatorii pentru fermieri sunt cele prevăzute de noile reglementări europene (protejarea zonelor umede, cerințele obligatorii referitoare la controlul surselor difuze de poluare cu fosfați, aplicarea Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor) dar și modificări ale legislației naționale, în special Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 (Programul de acțiune), care a integrat într–un ansamblu general prevederile Directivei Cadru în domeniul Apelor 2000/60/CE și ale Directivei 91/676/CEE prin stabilirea obiectivelor de mediu pentru toate tipurile de resurse de apă (de suprafață, costiere și subterane), precizând că aceste obiective de mediu se ating prin aplicarea și respectarea, în anumite perioade de timp, a unor standarde de calitate pentru apă pentru toate substanțele poluatoare vizate de setul de directive specifice.

În acest sens, este necesară menținerea unui nivel redus de poluare a apelor din surse agricole, prin promovarea unor practici și facilități agricole cu impact redus asupra calității apei, respectiv prin aplicarea Codului de Bune Practici Agricole și a Programului de Acțiune (respectarea cerințelor Directivei Nitrați). În special exploatațiile zootehnice de dimensiuni mici și medii, care produc pentru piață în sistem organizat, au nevoie de sprijin pentru a investi în facilități individuale de depozitare a gunoiului de grajd pentru a se alinia cerințelor minime obligatorii de mediu.

Sprijinul acordat pentru conversia la practicile de agricultura ecologică va contribui la îmbunătățirea calității apei prin evitarea utilizării îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor, precum și prin gestionarea strictă a gunoiului de grajd, practicarea agriculturii ecologice conducând la scăderea poluării resurselor de apă (cursurilor și corpurilor de apă de suprafață dar și a apelor subterane).

De asemenea, încurajarea practicilor de agricultură ecologică sporesc fertilitatea și activitatea biologică a solului, asigurând un nivel mai înalt de conținut de materie organică în sol și un potențial mai mare de control al eroziunii prin utilizarea rotației multianuale a culturilor, prin utilizarea culturilor pentru îngrășăminte verzi, utilizarea de preparate pe bază de microorganisme și aplicarea de îngrășăminte de origine animală sau de materii organice, de preferință compostate, provenite din producția ecologică.

Sprijinul acordat fermierilor prin Intervenția – Zone cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice va contribui la diminuarea suprafețelor agricole întinse afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice sau afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.).

Prin crearea de suprafețe împădurite se va contribui la ameliorarea climatului local și a regimului hidric edafic, îmbunătățirea capacității de retenție a apei, atenuarea riscului la inundații, precum și la diminuarea efectelor negative ale viiturilor. De asemenea, va contribui la reducerea eroziunii eoliene a solului, în special în zonele de câmpie, precum și la reducerea eroziunii solului provocată de viituri în zonele de deal și munte.

Eco—schema Înființarea culturilor verzi pe terenurile arabile asigură protecția solului împotriva eroziunii pe timpul iernii, îmbunătățește calitatea și fertilitatea solului prin creșterea materiei organice din sol și contribuie la conservarea umidității din sol.

Practicile agricole promovate prin înființarea culturilor verzi pe terenurile arabile contribuie la diminuarea riscului scurgerilor de nutrienți, în special a azotului în timpul iernii, iar împreună cu cerința de interzicere a utilizării fertilizanților chimici contribuie la menținerea și îmbunătățirea stării ecologice şi chimice a apelor și la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă și Directivei Nitrați.

Fermierii care dețin sau administrează terenuri agricole şi care desfășoară activități în perimetrul ariilor de protecție specială avifaunistică au obligații stabilite conform prevederilor Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, astfel încât activitatea agricolă să nu perturbe scopul de protecție și de conservare a păsărilor. Totodată, prin Intervenția de agro-mediu se răspunde la obiectivele generale de conservare a biodiversității, precum şi la încurajarea practicilor agricole tradiționale prin continuarea menținerii unor pachete menite să protejeze terenurile agricole ce reprezintă terenuri de hrănire importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), refugiile ecologice pe terenuri arabile pentru specii de păsări comune și terenurile agricole importante pentru dropie (Otis tarda) dar și zonele reprezentative pentru speciile prioritare de păsări sălbatice desemnate ca SPA unde sunt prezente păsări cu pondere importantă din populația totală la nivel UE, cum ar fi Lanius minor, Falco vespertinus, Crex crex și Aquila pomarina.

Pentru regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, fermierii care dețin sau administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate au obligații stabilite conform prevederilor Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică. De asemenea, prin Pachetele de agro-mediu destinate pajiștilor permanente precum și livezilor tradiționale extensive (incluse în zonele eligibile HNV în RO din 2014) cu o înaltă valoare naturală peisajele mozaicate incluzând pajişti, arbori, arbuști şi parcele agricole de dimensiuni mici cultivate extensiv, inclusiv fauna sălbatică sau pajiștile aflate în vecinătatea pădurilor, se contribuie la menținerea biodiversității și la continuarea aplicării unor metode agricole compatibile cu protecția şi îmbunătățirea mediului și a peisajului.

Peste 85% din suprafața siturilor Natura 2000 desemnate în România sunt acoperite de zonele eligibile în cadrul diferitelor pachete de agro-mediu și climă adresate conservării biodiversității, putând beneficia de aplicarea unor practici agricole adecvate obiectivelor de conservare propuse.

Pe lângă influența pozitivă asupra condițiilor de climă, pădurile nou create prin Intervenția de Împădurire și creare de suprafețe împădurite, contribuie și la creșterea diversității biologice la nivel local prin refacerea habitatelor și ecosistemelor și crearea de zone de tranziție propice dezvoltării populațiilor de insecte, păsări și mamifere.

Prin eco-schema – Diversificarea culturilor în teren arabil pentru fermierii cu suprafețe de peste 10 ha, există o opinie că diversificarea culturilor are un impact pozitiv asupra efectelor schimbărilor climatice prin capacitatea florei locale (spre deosebire de monocultură) de a reține carbon, generând astfel mai puțin dioxid de carbon.

Înierbarea intervalelor dintre rânduri in plantațiile pomicole, viticole, pepiniere si hameisti (eco-schemă) contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor. O contribuție benefică a aceste eco-scheme vizează asigurarea unor condiții favorabile polenizatorilor.

Prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, intervenția urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru fauna specifică ecosistemelor forestiere, contribuind în acest fel la conservarea biodiversității, inclusiv pe suprafețele angajate situate în ariile naturale protejate. Activitățile forestiere care au ca rezultat perturbarea faunei sălbatice vor fi astfel limitate, asigurându-se condițiile necesare conservării elementelor de biodiversitate pe întregul lanț trofic (fluturi, insecte, în special insecte xilofage, păsări, mamifere mici și mari etc.).

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător care transpune prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

România a parcurs pași importanți din perspectiva atingerii obiectivelor privind emisiile de NH3 pentru anul 2020 (-13% comparativ cu anul 2005), astfel cum a fost stabilită de Directiva NEC și nu este departe de a îndeplini obiectivul pentru anul 2030 (-25%). Între anii 2015-2018, deși s-a înregistrat o ușoară creștere (cu 0,6%), se poate considera că tendința emisiilor de NH3 din sectorul agricol față de totalul emisiilor de NH3 în România este de stabilitate, astfel cum prevede Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

Înființarea de culturi verzi (eco-schemă) contribuie la conservarea umidității în sol. Utilizarea unor culturi cu capacitate ridicată de a fixa azotul în sol, interzicerea aplicării fertilizanților chimici și utilizarea îngrășămintelor organice contribuie la menținerea unui nivel redus al concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Încorporarea masei vegetale în sol, pe terenurile agricole unde se înființează culturi verzi, realizată odată cu efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înființarea culturii de primăvară, contribuie la sechestrarea carbonului.

Practicile extensive (evitarea utilizării inputurilor chimice – îngrășăminte și produse de protecție a plantelor, limitarea fertilizării cu îngrășăminte organice, promovarea lucrărilor efectuate prin metode manuale sau cu utilaje ușoare) promovate de Intervenția – agricultura ecologică și Intervenția de agro-mediu și climă, contribuie pe lângă conservarea resurselor de apă și sol, precum și la reducerea poluării acestor resurse naturale și la reducerea emisiilor provenite din agricultură.

Introducerea și dezvoltarea unor practici și tehnologii durabile și inovatoare poate potența rolul sectorului agricol în raport cu atenuarea schimbărilor climatice și cu adaptarea la efectele acestora, în special prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin conservarea și consolidarea absorbanților și a stocurilor de carbon, astfel cum prevede și Regulamentul (UE) nr. 842/2018.

Extinderea suprafeței agricole certificată ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate și la diminuarea fenomenelor climatice extreme. Extinderea/menținerea suprafeței agricole înregistrate în sistem ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate și îngrășăminte chimice, aceste măsuri contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lipsa poluării solului cu pesticide și întreținerea unei structuri mai bune a solului conduc implicit la creșterea capacității de a face față problemelor legate de apă care decurg din schimbările climatice, respectiv riscul de inundații și efectele secetei.

Prin implementarea intervenției agricultura ecologică care răspunde nevoilor identificate se asigură astfel coerența cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 841/2018 referitor la faptul că toate sectoarele trebuie să-și aducă aportul într-o măsură echitabilă în ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Așa cum se precizează la capitolul 2.3.3 din PNS, România stabilește prin Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice o țintă națională pentru creșterea suprafeței înregistrate în sistemul de agricultură ecologică până în anul 2030. Această țintă națională va contribui la atingerea țintei UE de 25% din terenurile agricole la nivel UE să fie destinate agriculturii ecologice până în 2030.

Prin Planul Național Strategic 2023 – 2027 se implementează în baza art. 31 din propunerea de Regulament PS PAC eco-schema privind conversia la practicile agricole ecologice și în baza art. 70 intervenția privind menținerea practicilor de agricultură ecologică, care au ca obiectiv extinderea suprafeței agricole pe care se aplică practici agricole ecologice.

Suprafața semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu (Intervenția agro-mediu și climă) prin care se promovează practici agricole extensive, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac și sechestrarea carbonului. Introducerea și dezvoltarea unor practici și tehnologii durabile și inovatoare poate potența rolul sectorului agricol în raport cu atenuarea schimbărilor climatice și cu adaptarea la efectele acestora, în special prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin conservarea și consolidarea absorbanților și a stocurilor de carbon, astfel cum prevede și Regulamentul (UE) nr. 841/2018.

Prin Intervenția – Bunăstarea animalelor din PNS 2023-2027, România alege să promoveze încurajarea în continuare a fermierilor prin angajamentele încheiate cu scopul adoptării la scară largă a unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor, garantându-se astfel păstrarea caracteristicilor și creșterea calității produselor alimentare, care prin depășirea semnificativă a standardelor comerciale minime aplicabile produselor de larg consum contribuie consistent la sănătatea publică, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor şi la protecția mediului prin promovarea unor metode agricole adecvate se va asigura o mai bună orientare către atingerea obiectivelor și țintelor stabilite pentru calitatea aerului. Astfel, prin numărul mai scăzut de animale din spațiile de cazare se îmbunătățește circulația aerului, iar prin monitorizarea zilnică cu echipamente specializate de măsurare și control al calității aerului (a pulberilor) se urmărește de către fermier ca aceste pulberi să nu depășească o valoare maximă impusă prin angajamentul de bunăstare. Totodată, prin reducerea densității, emisiile de gaze rezultate în urma respirației păsărilor şi a celor rezultate prin dejecții au scăzut proporțional respectiv reducerea nivelului noxelor şi menținerea microclimatului în parametrii optimi au scăzut afecțiunile specifice aparatului respirator eliminându-se consumul de antibiotice și unele vaccinări contra bolilor cu tropism respirator.

Creșterea suprafeței ocupate cu păduri este unul dintre obiectivele Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020, precum și o obligație și prioritate națională definită în cadrul Codului Silvic. Pactul verde European și Strategia Uniunii Europene pentru păduri și sectorul forestier recunoaște, de asemenea, potențialul de a contribui al pădurilor prin sechestrarea carbonului la obiectivul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și asigură de asemenea coerența cu faptul că toate sectoarele trebuie să-și aducă aportul într-o măsură echitabilă în ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră astfel cum prevede și Regulamentul (UE) nr. 841/2018.

Prin realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere în baza Intervenției – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite se va promova stocarea carbonului în biomasa vegetală (din sol și de deasupra solului), în materia organică moartă, precum și în sol. Sprijinirea acestor acțiuni va contribui la adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

 

3.1.5 Where relevant, CAP contribution towards LIFE projects

N/A

© 2024, Adrian Oros. Toate drepturile rezervate.