PRIMA PAGINA      
      DESPRE MINE      
      PLAN NATIONAL STRATEGIC      
      PREZENTARI INTERVENTII      
      MINUTE CONSULTARI      
      CONTACT      
Plan National Strategic
Elemente de strategie pentru agricultura verde
Contribuția PNS la țintele U.E. pentru 2030 pornind de la Strategia Farm to Fork și Strategia pentru Biodiversitate

2.3.3. Consistency with and contribution to the Union targets for 2030 set out in the Farm to Fork Strategy and the EU Biodiversity for 2030. – ON HOLD

  • Discussed in the context of the IA. This part is on hold until decided in the frame of the secondary legislation.

Strategia Farm to Fork propune obiective care vor avea un impact benefic asupra componentelor de mediu și asupra sănătății publice prin promovarea aplicării unor practici agricole durabile, iar pe termen lung poate contribui și la reducerea efectelor manifestării calamităților naturale (seceta, inundații etc). Totuși, integrarea în planurile naționale strategice a prevederilor strategiei Farm to Fork reprezintă o provocare deoarece aceasta propune ținte foarte ambițioase și termene pentru atingerea acestor ținte foarte strânse și greu de atins.

Atingerea acestor ținte, la pragurile indicate, constituie o mare provocare pentru România din următoarele considerente:

  • Atingerea țintelor este dificilă deoarece cerințele sunt complexe, iar componentele financiare permise a fi acordate în cadrul plăților nu sunt corelate cu nivelul de complexitate și nu asigură răsplătirea beneficiarilor pentru efectele pozitive de mediu. Prin urmare, potențialii beneficiari nu vor fi interesați de accesarea măsurilor în lipsa unui sprijin financiar stimulativ. O provocare o reprezintă implicarea și menținerea interesului deținătorilor de resurse să adopte modele de management al acestor resurse mai eficiente din perspectiva conservării componentelor de mediu, în condițiile în care prevederile proiectului de regulament aferent planurilor strategice PAC 2023 – 2027 prevăd compensarea beneficiarilor numai pentru costurile suplimentare și pierderile de venituri suportate de aceștia urmare aplicării angajamentelor benefice pentru mediu și climă. Pentru a atinge țintele propuse prin Strategia Farm to Fork, DGDR – AM PNDR a susținut necesitatea includerii unor masuri stimulative (inclusiv din punct de vedere financiar) care să fie atractive pentru deținătorii de resurse care trebuie să adopte modele de management al acestor resurse mai eficiente din perspectiva conservării biodiversității, modelul aplicat până în prezent, bazat pe încurajarea conservării biodiversității pentru serviciile de mediu furnizate societății, dovedindu-se a nu fi funcțional la scară largă.
  • România are, în general, un nivel bun al indicatorilor de mediu, iar reducerea nivelului actual de folosire a inputurilor chimice ar conduce la reducerea productivității terenurilor agricole și, implicit, la punerea în pericol a siguranței alimentare.

 

Țintele care urmează să fie stabilite de fiecare Stat Membru nu trebuie să fie bazate pe reduceri procentuale ale valorilor indicatorilor de context aplicabile într-o manieră unitară tuturor Statelor Membre (ex. emisii, cantități de inputuri în agricultură, etc.), ci să stabilească nivelul de utilizare aplicabil fiecărui Stat Membru pe baza condițiilor naționale specifice (niveluri de referință naționale), astfel încât, la nivelul Uniunii Europene, să fie atinsă reducerea procentuală vizată de aceste strategii. O abordare de reduceri procentuale față de contextul actual sau istoric, pe de-o parte, ar fi menținut sau chiar ar fi crescut decalajele economice între statele cu economii mai dezvoltate și cele care înregistrează o nevoie pregnantă de a se dezvolta în continuare din punct de vedere economic și social, iar pe de altă parte rezultatele obținute în materie de conservare a resurselor naturale și de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar fi fost disproporționate între Statele Membre care în prezent se bazează pe activități economice intensive cu impact mare asupra mediului și celelalte state caracterizate de modele semi-intensive sau extensive.

În forma actuală a Strategiei Farm to Fork, pentru indicatorii de reducere a utilizării pesticidelor, reducere a vânzării de substanțe antimicrobiene, creștere a suprafeței utilizate pentru agricultura ecologică, creștere a suprafeței agricole acoperite cu elemente de peisaj de mare diversitate, reducere a pierderilor de nutrienți, se prevede că la atingerea țintei europene pentru un anumit indicator vor contribui țintele naționale care se vor stabili pornind de la nivelul de referință specific fiecărui Stat Membru. Intervențiile PNS 2023-2027 vor avea o contribuție la atingerea acestor ținte naționale, corelată disponibilitatea resurselor financiare și cu complexitatea acțiunilor puse în aplicare.

Referitor la ținta de reducere a nutrienților în sol cu 20% până în 2030 prin elaborarea de planuri de gestionare a nutrienților, cu ajutorul unui instrument electronic pentru sustenabilitatea fermelor care să fie pus la dispoziția fermierilor individuali de către Statele Membre (FAsT), termenul de implementare (anul 2023) este unul foarte ambițios având în vedere stadiul elaborării și aprobării legislației relevante. În statele membre care se confruntă cu problema îmbătrânirii populației rurale și cu un nivel redus de pregătire al fermierilor (în special al celor mici), implementarea FaST este strâns legată de asigurarea serviciilor de consiliere, acestea trebuind să fie dezvoltate și dimensionate în raport cu specificitățile spațiului rural pentru fiecare Stat Membru. Pentru România, problemele principale din această perspectivă derivă din faptul că populația rurală este îmbătrânită, există un număr foarte mare de fermieri mici, iar capacitatea serviciilor existente de consiliere este subdimensionată în raport cu nevoile existente.

În plus, trebuie avut în vedere și faptul că Strategia Farm to Fork vine într-o perioadă în care situația de criză creată de pandemia SARS-CoV-2 a generat o scădere a economiilor pentru toate Statele Membre și nu trebuie neglijat faptul ca în principal activitățile economice sunt cele care generează resursele financiare necesare pentru serviciile negeneratoare de venit, de exemplu pentru serviciile de mediu.

 

Cu toate acestea, nivelul de ambiție stabilit la nivel național în ceea ce privește mediul și clima reflectă recomandările Comisiei Europene în politicile naționale din toate domeniile relevante pentru țintele europene. Astfel, țintele Pactului Ecologic European, respectiv Strategia Farm to Fork și Strategia privind Biodiversitatea, vor fi atinse prin diverse instrumente aplicate la nivel național. Unul dintre aceste instrumente este Planul Național Strategic (PNS) prin care se vor implementa intervenții care vizează obiectivele de mediu și climă în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Aceste intervenții sunt concepute astfel încât să mențină un nivel de ambiție ridicat în ceea ce privește obiectivele de mediu și climă, respectiv asigurarea continuității acțiunilor care urmăresc protecția mediului prin dezvoltarea durabilă și managementul eficient și durabil al resurselor naturale precum apă, sol și aer, conservarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și peisajelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

 

Planul Național Strategic 2023 – 2027 ia în considerare atingerea acestor ținte astfel:

Reducerea utilizării și a riscului pesticidelor chimice cu până la 50% până în 2030, precum și reducerea utilizării pesticidelor mai periculoase cu până la 50% până în 2030

Intervenția de menținere a practicilor de agricultură ecologică și eco-schema aferentă conversiei la practicile de agricultură ecologică impun interzicerea utilizării pesticidelor și a produselor de protecție a plantelor.

O contribuție semnificativă la atingerea acestei ținte o vor avea și pachetele din cadrul intervenției de agro-mediu și climă care impun interzicerea aplicării îngrășămintelor chimice.

În mod indirect intervențiile privind împădurirea terenurilor agricole și cea de silvo-mediu contribuie la atingerea țintei de reducere a utilizării pesticidelor prin faptul că beneficiarii acestor intervenții trebuie să respecte normele de condiționalitate pe terenurile agricole din cadrul exploatațiilor agricole pe care le dețin.

Ținta privind reducere a utilizării pesticidelor chimice va fi atinsă și prin aplicarea de către fermieri a normelor de condiționalitate. Toți beneficiarii de plăți acordate prin FEGA și FEADR trebuie să respecte normele de condiționalitate. Astfel, prin GAEC 4 este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel pe benzile tampon create de-a lungul cursurilor de apă. Fermierii din sectorul produselor alimentare și fermierii cu activitate în domeniul hranei pentru animale trebuie să respecte SMR 5 care asigură reducerea cantității de pesticide utilizate prin respectarea conținutului maxim aplicabil reziduurilor de pesticide din alimente și hrana pentru animale. Normele SMR 8 cuprind restricții referitoare la utilizarea pesticidelor și a produselor de protecție a plantelor, respectiv interdicția de a aplica tratamente cu produse de protecție a plantelor în zonele de protecție a resurselor de apă, în zonele de protecție sanitară și ecologică, precum și norme privind depozitarea, manipularea și utilizarea produselor de protecție a plantelor în exploatațiile agricole.

 

 

Reducerea cu cel puțin 50 % a pierderilor de nutrienți rezultate din utilizarea îngrășămintelor, fără a deteriora fertilitatea solului până în 2030

Principalele concluzii/rezultate ale documentelor de raportare corespunzătoare României referitoare la punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole pentru perioada 2012-2015, respectiv 2016 – 2019 susțin faptul că în România nu se impune adoptarea unor de măsuri pentru reducere a pierderilor de nutrienți și ținte de reducere a cantității de îngrășăminte utilizate în agricultură pentru atingerea țintei UE de cel puțin 20% reducere a cantității de îngrășăminte utilizate în agricultură până în anul 2030. Elementele care justifică stabilirea acestei poziții sunt următoarele:

  • în perioada 2012 – 2015:
    • efectivele de bovine au înregistrat scăderi relevante în România (–10,8 %), media UE – 28 fiind de (– 0,7 %)[1];
    • potrivit Eurostat, la nivelul UE-28, în perioada 2012-2014 au fost utilizate 9,2 kt de azot provenit din gunoi de grajd. Aceasta reprezintă o reducere de 2,6 % față de perioada 2008-2011.
    • în perioada 2012-2014, toate statele membre, cu excepția României, au înregistrat un surplus de azot.

 

  • în perioada 2016-2019[2]:
    • din perspectiva cerințelor Directivei Nitrați în stabilirea programului de monitorizare și a secțiunilor relevante pentru poluarea cu nitrați din surse agricole s-a ținut cont în special de presiunile și impactul activităților agricole asupra corpurilor de apă, precum și de efectul aplicării măsurilor de reducere a acestei poluări, respectiv a Codului de bune practici agricole și a programelor de acțiune;
    • monitorizarea apelor subterane se face având în vedere toți parametrii ceruți de Directiva Cadru Apă, inclusiv nutrienţii (azotaţi, azotiţi, amoniu, fosfaţi) iar a apelor de suprafaţă, includ azotaţi, azotiţi, azot total, fosfaţi şi fosfor total, etc;
    • analiza tendințelor concentrațiilor medii de azotati, în secțiunile localizate pe toate categoriile de ape de suprafață arată că pentru majoritatea, respectiv 95,24% se înregistrează o tendință descrescătoare și stabilă, înregistrându-se o îmbunătățire comparativ cu raportarea precedentă (20212 – 2015), când acest procent era de 90,54%;
    • doar cca. 22% din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se datorează activităților agricole, rezultând o emisie specifică de 1,18 kg N/ha suprafață agricolă, respectiv de 0,21 kg P/ha suprafață agricolă. De asemenea, aproximativ 55% din emisia totală difuză de fosfor se datorează agriculturii.
    • comparativ cu emisiile totale din surse difuze de poluare evaluate în primul Plan Național de management al bazinelor/spațiilor hidrografice (date din anul 2005) se constată o reducere importantă a emisiilor totale de azot (cu cca. 39%) și fosfor (cu cca. 45%), urmare a aplicării în principal de măsuri eficiente și reducerii/închiderii unor activități economice[3].
    • analiza aplicării scenariului de bază (2021) pentru agricultură, a indicat o descreștere a emisiilor difuze din activități agricole, respectiv reducerea cu cca. 4.104 tone N/an, reprezentând 25%, precum și reducerea cu cca. 152 tone P/an, reprezentând 5%. Astfel emisia difuză specifică totală de azot din activitățile agricole va scădea cu 25% (de la 12,08 kg N/ha suprafață agricolă în 2012 la 9,04 kg N/ha suprafață agricolă în anul 2021).
    • măsurile implementate sau în curs de implementare și care vizează emisiile de nutrienți sunt axate în principal pe lucrări de extindere/construcție a rețelei de canalizare, extinderea/modernizarea/construirea stațiilor de epurare cu treaptă secundară și terțiară (eliminarea nutrienților) și gestionarea nămolului rezultat; realizarea de platforme comunale și individuale pentru stocarea gunoiului de grajd, împăduriri și asigurarea zonei tampon în lungul râului etc.

tmic

[1] Efectivele mari de animale concentrate într-un loc prezintă riscuri importante pentru mediu atunci când cantitatea de gunoi de grajd generată este în dezechilibru cu terenurile disponibile și cu nevoile culturilor. Acest dezechilibru creează un surplus de substanțe nutritive, cea mai mare parte a acestora ajungând, mai devreme sau mai târziu, în apă și în aer, în cazul în care nu sunt transportate în afara regiunii, și conducând uneori la presiuni suplimentare în zonele receptoare

[2] Datele din prezentul raport se bazează pe analiza calității apelor de suprafață şi subterane care se face de către laboratoarele A.N. „Apele Române”.

[3] Astfel, în perioada 2009 – 2012 s-a redus numărul de aglomerări umane fără sisteme de canalizare prin construirea de noi rețele de canalizare și a crescut nivelului de conectare la acestea, iar în agricultură s-au aplicat prevederile Programelor de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole și Codului de bune practici agricole.

tmare

 

Reducerea cu cel puțin 20% a cantității de îngrășăminte utilizate în agricultură până în 2030;

Din datele statistice menționate în Anexa 1 la Recomandările COM nr. 846/ 2020 final referitoare la bilanțul brut al azotului și al fosforului (surplusul de azot, respectiv fosfor utilizat pe terenurile agricole în statele membre UE) rezultă că România, prin valorile înregistrate în perioada 2012 – 2014 (7 pentru azot, -1 pentru fosfor) se situează sub valoarea de referință UE 27 (46 pentru azot, 1 pentru fosfor) conducând la concluzia că nu se impune luarea unor măsuri care să conducă la atingerea țintei UE de reducere cu 20% a îngrășămintelor până în anul 2030.

 

10% pondere a suprafeței agricole constituită din elemente de peisaj de mare diversitate;

La atingerea acestei ținte se va contribui prin aplicarea de către fermieri a normelor de condiționalitate. Toți beneficiarii de plăți acordate prin FEGA și FEADR trebuie să respecte normele de condiționalitate la nivelul întregii exploatații agricole. Aplicarea GAEC 8 va contribui la atingerea țintei UE privind elementele de peisaj de mare diversitate, care includ arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele existente pe terenul agricol, prin obligația fermierilor de a asigura o pondere minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivelul exploatației agricole pentru zone și elementele neproductive, inclusiv terenuri lăsate în pârloagă și prin interdicția de tăiere a gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice.

 

Reducerea cu 50% a vânzărilor de substanțe antimicrobiene pentru animalele de fermă și pentru acvacultură până în 2030;

Prin PNS 2023 – 2027 se implementează intervenția privind bunăstarea animalelor. Prin această intervenție se aplică o serie de standarde superioare de bunăstare pentru porci și păsări care vizează  reducerea cantității de medicamente utilizate, a vaccinărilor și a altor tipuri de medicații care conduc   la îmbunătățirea performanțelor de producție și reproducție, precum și la îmbunătățirea siguranței alimentare și sănătății publice. De asemenea, o condiție specifică intervenției este cea de reducere a densității animalelor/ păsărilor prin asigurarea  unui spațiu de cazare mai mare cu 10% sau 15% față de cerința minimă prevăzută de legislația națională care conduce la scăderea incidenței luptei pentru hrană, la reducerea cazurilor de comportament anormal, a leziunilor traumatice și implicit la reducerea incidenței bolilor și a mortalității în ferme.

Reducerea utilizării input-urilor (medicamente, vaccinări și alte tipuri de medicamente), corelată cu relaxarea animalelor/ păsărilor asigurată de libertatea de mișcare a acestora, contribuie la atingerea țintei privind reducerea cu 50% a vânzărilor de substanțe antimicrobiene pentru animalele de fermă.

 

Reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu nivelul anului 1990 până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Intervenția privind bunăstarea animalelor impune aplicarea cerinței specifice de reducere a densității animalelor/ păsărilor care îmbunătățește circulația aerului, fapt care duce la o scădere a încărcăturii microbiene în ferme. Aceasta din urmă, împreună cu cerința de reducere a utilizării input-urilor (medicamente, vaccinări și alte tipuri de medicamente) contribuie la reducerea emisiilor de GES și a pulberilor și amoniac din hale de exploatare a păsărilor și porcilor.

Încurajarea practicilor agricole bazate pe lucrări manuale și evitarea utilizării utilajelor mecanizate, precum și interzicerea aplicării îngrășămintelor chimice și limitarea utilizării îngrășămintelor organice pe terenurile agricole, în același timp cu reducerea numărului de animale pe suprafețele de pajiști permanente prin pachetele intervenției de agromediu și climă vor contribui la reducerea emisiilor de GES provenite din agricultură.

Totodată, utilizarea unor culturi cu capacitate ridicată de a fixa azotul în sol contribuie la atingerea obiectivelor de menținere a unui nivel redus al concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă și încorporarea masei vegetale în sol pe terenurile agricole unde se înființează culturi verzi prin eco-schema dedicată, contribuie la sechestrarea carbonului.

Prin sprijinul acordat prin eco-schema privind conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică și prin intervenția care sprijină menținerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică se asigură reducerea emisiilor de GES prin evitarea utilizării pesticidelor și gestionarea strictă a gunoiului de grajd, conservarea fertilității solului mai bine decât agricultura convențională prin asigurarea unui nivel mai înalt de conținut de materie organică a solului, activitate biologică mai înaltă și un potențial mai mare de control al eroziunii. De asemenea, o mai bună structură a solului este întreținută prin aplicarea practicilor specifice agriculturii ecologice, conducând implicit la creșterea capacității de a face față problemelor legate de apă care decurg din schimbările climatice, riscul de inundații și efecte ale secetei.

Intervenția privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite din PNS 2023 – 2027 promovează crearea de trupuri de pădure și perdele forestiere pe terenurile agricole, acestea contribuind la:

  • ameliorarea regimului hidric, îmbunătățirea capacității de retenție a apei, atenuarea riscului la inundații, precum și la diminuarea efectelor negative ale viiturilor,
  • reducerea eroziunii eoliene a solului, în special în zonele de câmpie, precum și la reducerea eroziunii solului provocată de viituri în zonele de deal și munte,
  • sechestrarea carbonului în biomasa vegetală (din sol și de deasupra solului), în materia organică moartă, precum și în sol.

Acțiunile susținute prin intervenția privind angajamentele de silvomediu, precum cele de reducere a intervențiilor silviculturale și utilizarea de tehnologii de exploatare forestiere extensive precum utilizarea atelajelor în lucrările de rărituri în detrimentul lucrărilor mecanizate, contribuie la reducerea concentrației de GES din atmosferă, respectiv adaptarea la efectele schimbărilor climatice și la îmbunătățirea capacității de retenție a apei. Menținerea unei consistențe crescute în arboretele din suprafețele angajate, precum și reducerea eroziunii solului prin lucrările de exploatări forestiere, vor contribui în mod secundar la creșterea nivelului de stocare a carbonului atât în sol cât și în biomasă.

 

25% din terenurile agricole la nivel UE să fie destinate agriculturii ecologice până în 2030;

România a stabilit prin Planul Național pentru Dezvoltarea Producției Ecologice ținta națională pentru creșterea suprafeței agricole care să fie destinată agriculturii ecologice până în anul 2030 care va contribui la atingerea țintei UE de 25% prevăzută în Pactul Ecologic European, respectiv în Strategia Farm to Fork și Strategia UE privind Biodiversitatea pentru anul 2030.

Pentru atingerea țintei propuse vor fi aplicate măsurile prevăzute în Planul de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, respectiv:

  • acordarea de sprijin financiar operatorilor care se înscriu în sistemul de agricultură ecologică;
  • distribuirea produselor certificate ecologic cu ajutorul Programului pentru școli în România reglementat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 19/2018 cu modificările și completările ulterioare. Conform prevederilor ordinului menționat, produsele ecologice primesc un punctaj mai mare în procedura de achiziție.
  • măsuri cheie pentru creșterea consumului (informare și comunicare despre agricultura ecologică și beneficiile ei, efectuarea sondajelor privind conștientizarea consumatorilor privind sigla UE pentru produsele certificate ecologic, organizarea de campanii publicitare, stimularea consumului în cantine publice și distribuirea de produse certificate ecologic în școli, lupta împotriva practicilor frauduloase prin efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale, îmbunătățirea trasabilității);
  • măsuri pentru încurajarea producției [îmbunătățirea organizării lanțurilor de aprovizionare cu produse certificate ecologic, consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare, prelucrarea (procesarea) produselor pe plan local, la scară mică, pentru a asigura lanțuri de aprovizionare organizate și eficiente și pentru a asigura o piață de desfacere pentru operatorii mici/grupuri de operatori];
  • măsuri pentru îmbunătățirea durabilității producției ecologice (conservarea și utilizarea resurselor genetice, asigurarea disponibilului de semințe ecologice, utilizarea produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active aprobate de către Comisia Europeană pe baza unor studii științifice și care sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului).

Prin Planul Național pentru Dezvoltarea Producției Ecologice s-a stabilit o țintă națională pentru creșterea suprafeței înregistrată în sistemul de agricultură ecologică, iar prin PNS 2023–2027 se va contribui la atingerea acestei ținte prin susținerea creșterea suprafeței care intră în perioada de conversie. Totodată, prin PNS se va asigura și consistența și durabilitatea acestei creșteri a suprafețelor agricole înregistrate în agricultura ecologică ca urmare a finanțării angajamentelor pentru menținerea practicilor specifice agriculturii ecologice.

© 2024, Adrian Oros. Toate drepturile rezervate.