PRIMA PAGINA      
      DESPRE MINE      
      PLAN NATIONAL STRATEGIC      
      PREZENTARI INTERVENTII      
      MINUTE CONSULTARI      
      CONTACT      
Plan National Strategic
Elemente de strategie pentru agricultura verde
Elemente relevante de legislație

2.1.SO4.3 Identification of the relevant (elements of) national plans emanating from the legislative instruments referred to in Annex XI of the CAP plan Regulation that have been taken intoaccount in the CAP plans’ needs assessment for this specific objective

Pentru OS4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă, legislația în cauză se referă la:

  • Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE;
  • Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE;
  • Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013;
  • Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE;
  • Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;

tmic

Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Nevoia 0XX – Creșterea gradului de sechestrare a carbonului pe terenuri agricole;

Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici silvice și creșterea accesibilității pădurilor cu scopul reducerii emisiilor de GES, sechestrării carbonului și adaptarea adaptării la efectele schimbărilor climatice;

Nevoia 0XX – Adaptarea practicilor agricole în zonele asociate riscurilor climatice determinate de schimbările climatice

tmare

 

Introducerea și dezvoltarea unor practici și tehnologii durabile și inovatoare poate potența rolul sectorului agricol în raport cu atenuarea schimbărilor climatice și cu adaptarea la efectele acestora, în special prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin conservarea și consolidarea absorbanților și a stocurilor de carbon, astfel cum prevede și Regulamentul (UE) nr. 842/2018.

Majoritatea terenurilor agricole din zona de Sud, Est si Vest a țării se încadrează în categoria “fragil” și “critic” fiind sensibile la schimbările climatice și la modificările managementului agricol. Suprafața susceptibilă la procese de degradare care conduc la aridizare / deşertificare, stabilită pe baza indicelui ESAI, se suprapune în mare măsură cu suprafața afectată de constrângeri naturale semnificative stabilită în baza prevederilor Regulamentului (UE) 1305/2013. Anual, suprafețe semnificative de teren agricol sunt afectate de diferite fenomene meteorologice care au impact negativ asupra producției agricole, ca de exemplu: secetă, inundații, furtună, grindină și ingheț.

Sprijinul acordat fermierilor din zona cu constrângeri naturale semnificative va contribui la diminuarea suprafețelor agricole întinse afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice.

Extinderea suprafeței agricole certificată ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate și la diminuarea fenomenelor climatice extreme.

Extinderea/menținerea suprafeței agricole înregistrate în sistem ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate și îngrășăminte chimice, aceste măsuri contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lipsa poluării solului cu pesticide sintetice și întreținerea unei structuri mai bune a solului conduc implicit la creșterea capacității de a face față problemelor legate de apă care decurg din schimbările climatice, respectiv riscul de inundații și efectele secetei.

Extinderea suprafeței agricole certificată ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate și la diminuarea fenomenelor climatice extreme.

Prin implementarea intervenției agricultura ecologică care răspunde nevoilor identificate se asigură astfel coerența cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 841/2018  referitor la faptul că toate sectoarele trebuie să-și aducă aportul într-o măsură echitabilă în ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și de asemenea contribuind la punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2009/128/EC privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Prin realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere se va promova stocarea carbonului în biomasa vegetală (din sol și de deasupra solului), în materia organică moartă, precum și în sol. Sprijinirea acestor acțiuni va contribui la adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Creșterea suprafeței ocupate cu păduri este unul dintre obiectivele Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 precum și o obligație și prioritate națională definită în cadrul Codului Silvic. Strategia Uniunii Europene pentru păduri și sectorul forestier recunoaşte, de asemenea, potenţialul de a contribui al pădurilor prin sechestrarea carbonului la obiectivul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și asigură de asemenea coerența cu faptul că toate sectoarele trebuie să-și aducă aportul într-o măsură echitabilă în ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră astfel cum prevede și  Regulamentul (UE) nr. 841/2018.

Înființarea de culturi verzi contribuie la conservarea umidității în sol. Utilizarea unor culturi cu capacitate ridicată de a fixa azotul în sol, interzicerea aplicării fertilizanților chimici și utilizarea îngrășămintelor organice contribuie la menținerea unui nivel redus al concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Încorporarea masei vegetale în sol, pe terenurile agricole unde se înființează culturi verzi, realizată o dată cu efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înființarea culturii de primăvară, contribuie la sechestrarea carbonului.

 

 

2.1.SO5.3 Identification of the relevant (elements of) national plans emanating from the legislative instruments referred to in Annex XI of the CAP plan Regulation that have been taken intoaccount in the CAP plans’ needs assessment for this specific objectiv

Pentru OS 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul, inclusiv prin reducerea dependenței de substanțe chimice, legislația în cauză se referă la:

  • Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;
  • Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole;
  • Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;
  • Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor.

tmic

Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure contribuie la protecția antierozională a solului și creșterea cantității de humusmaterie organică din sol, precum și a unui management al terenurilor forestiere cu impact redus asupra resurselor de sol;

Nevoia 0XX – Adaptarea la scară largă a unor metode agricole durabile cu scopul managementului eficient al resurselor naturale (apă, sol și aer) și biodiversității;

Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării;

Nevoia 0XX – Încurajarea menținerii și aplicării practicilor agricole tradiționale;

Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării;

tmare

 

Implementarea intervenției de agro-mediu şi climă va contribui la atingerea obiectivelor strategiilor, politicilor şi programelor europene şi naţionale de conservare a speciilor importante (inclusiv la menținerea raselor locale în pericol de abandon) şi a habitatelor prioritare, menţinere a biodiversității pe terenurile agricole, în special a celor situate pe teritoriul siturilor Natura 2000. Promovarea de practici agricole extensive prin intervenția de agro-mediu și climă contribuie, totodată, la atingerea obiectivelor de protecție a apelor precizate în cadrul Directivei Cadru Apă, Directivei nitraţi şi Directivei privind gestionarea durabila a pesticidelor, prin reducerea poluării apelor și atenuarea efectelor negative ale viiturilor.

Agricultura ecologică promovează, de asemenea, metode de gestionare a dăunătorilor bazate pe reducerea utilizării pesticidelor contribuind la punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2009/128/EC privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

În acest sens, este necesară menținerea unui nivel redus de poluare a apelor din surse agricole, prin promovarea unor practici și facilități agricole cu impact redus asupra calității apei, respectiv prin aplicarea Codului de Bune Practici  Agricole si a Programului  de Actiune (respectarea cerinţelor Directivei Nitraţi). În special exploatațiile zootehnice de dimensiuni mici și medii, care produc pentru piaţă în sistem organizat, au nevoie de sprijin pentru a investi în facilități individuale de depozitare a gunoiului de grajd pentru a se alinia cerințelor minime obligatorii de mediu.

Sprijinul acordat pentru conversia la practicile de agricultura ecologică va contribui la îmbunătățirea calității apei prin evitarea utilizării pesticidelor și a produselor de protecție a plantelor, precum și prin gestionarea strictă a gunoiului de grajd, practicarea agriculturii ecologice conducând la scăderea poluării resurselor de apă (cursurilor și corpurilor de apă de suprafață dar și a apelor subterane).

Metodele specifice agriculturii ecologice implică utilizarea responsabilă a resurselor naturale, precum apa, solul și aerul prin folosirea de substanțe naturale sau substanțe derivate în mod natural, acestea susținând și îmbunătățind starea solului, a apei, a aerului, a sănătății plantelor și animalelor și a echilibrului dintre ele.

De asemenea, încurajarea practicilor de agricultură ecologică sporesc fertilitatea și activitatea biologică a solului, asigurând un nivel mai înalt de conținut de materie organică în sol și un potențial mai mare de control al eroziunii prin utilizarea rotației multianuale a culturilor, prin utilizarea culturilor pentru îngrășăminte verzi, utilizarea de preparate pe bază de microorganisme și aplicarea de îngrășăminte de origine animală sau de materii organice, de preferință compostate, provenite din producția ecologică.

Crearea de suprafețe împădurite va contribui la ameliorarea regimului hidric, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei, atenuarea riscului la inundaţii, precum şi la diminuarea efectelor negative ale viiturilor. De asemenea, va contribui la reducerea eroziunii eoliene a solului, în special în zonele de câmpie, precum şi la reducerea eroziunii solului provocată de viituri în zonele de deal şi munte.

Înființarea culturilor verzi pe terenurile arabile asigură protecția solului împotriva eroziunii pe timpul iernii, îmbunătățește calitatea și fertilitatea solului prin creșterea materiei organice din sol și contribuie la conservarea umidității din sol.

Practicile agricole promovate prin înființarea culturilor verzi pe terenurile arabile contribuie la diminuarea riscului scurgerilor de nutrienţi, în special a azotului în timpul iernii, iar împreună cu cerința de interzicere a utilizării fertilizanților chimici contribuie la menținerea și îmbunătățirea stării ecologice şi chimice a apelor și la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă și Directivei Nitrați.

 

 

2.1.SO4.3 Identification of the relevant (elements of) national plans emanating from the legislative instruments referred to in Annex XI of the CAP plan Regulation that have been taken into account in the CAP plans’ needs assessment for this specific objective

Pentru OS 6 – Contribuirea la oprirea și inversarea declinului biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor, legislația în cauză se referă la:

  • Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
  • Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;

tmic

Nevoia 0XX – Adaptarea la scară largă a unor metode agricole durabile cu scopul managementului eficient al resurselor naturale (apă, sol și aer) și biodiversității;

Nevoia 0XX – Încurajarea menținerii și aplicării practicilor agricole tradiționale;

Nevoia 0XX – Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării;

Nevoia 0XX – Menținerea sau adaptarea practicilor agricole și silvice în acord cu nevoile etologice ale speciilor de animale sălbatice prioritare și în corelare cu măsurile de management necesare pentru menținerea habitatelor importante;

tmare

 

Obiectivele PNS concordă cu prioritățile PAC. Intervențiile propuse pentru atingerea obiectivelor, se subordonează principiilor şi obiectivelor stabilite în convențiile internaționale aferente, legislația UE/națională, pentru conservarea biodiversității, habitatelor naturale și  speciilor de faună și floră sălbatică, protecției împotriva poluării cu nitrați, managementul apelor, utilizării durabile a pesticidelor, menținerii calității aerului și solului, precum și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și adaptării la efectele schimbărilor climatice.

În zonele ANC se urmărește în mod deosebit evitarea abandonului activităților agricole prin aplicarea ecocondiționalității. Evitarea abandonului activităților agricole contribuie, de asemenea, la conservarea factorilor de mediu (biodiversitate, sol, apă, aer), inclusiv la menținerea peisajelor tradiționale. Suprafața agricolă totală ANC este de 6.516.638 ha (50,02% din suprafața agricolă), din care suprafața încadrată în zona semnificativ defavorizată  este de 4.372.108 ha (33,56% din suprafața agricolă).

Astfel, prin sprijinul acordat se vor reduce suprafețele agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.), precum și de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice respectiv, abandonul activităţilor agricole, cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii, calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale.

Neutilizarea îngrășămintelor chimice, a erbicidelor și pesticidelor produse sintetic, densitățile scăzute ale efectivelor de animale, utilizarea metodelor de control biologic al dăunătorilor (de exemplu, întreținerea gardurilor vii, a zonelor marginale ale terenurilor agricole și alte zone necultivate), menținerea activității biologice mai intense a solului, mai aproape de regimul natural, utilizarea culturilor mixte și utilizarea mixtă a terenurilor vor contribui la conservarea biodiversităţii.

Sprijinul acordat pentru menținerea practicilor de agricultura ecologică va contribui la conservarea biodiversităţii faţă de agricultura convenţională. Principalele avantaje ale agriculturii ecologice din punct de vedere al biodiversităţii sunt conferite de neutilizarea îngrăşămintelor chimice, a erbicidelor şi pesticidelor produse sintetic, densităţile scăzute ale efectivelor de animale, utilizarea metodelor de control biologic al dăunătorilor (de exemplu, întreţinerea gardurilor vii, a zonelor marginale ale terenurilor agricole şi alte zone necultivate), menţinerea activităţii biologice mai intense a solului mai aproape de regimul natural, utilizarea culturilor mixte şi utilizarea mixtă a terenurilor.

Trupurile de pădure şi perdelele forestiere de protecție nou create vor contribui la creșterea diversității biologice prin refacerea habitatelor și ecosistemelor locale și crearea de zone de tranziție propice dezvoltării populațiilor de insecte, păsări și mamifere.

Prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, intervenția urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere, contribuind în acest fel la conservarea biodiversității, inclusiv pe suprafețele angajate situate în ariile naturale protejate. Activitățile forestiere care au ca rezultat perturbarea faunei sălbatice vor fi astfel limitate, asigurându-se condițiile necesare conservării elementelor de biodiversitate pe întregul lanț trofic (fluturi, insecte, în special insecte xilofage, păsări, mamifere mici și mari etc.).

Înierbarea intervalelor dintre rânduri in plantațiile pomicole, viticole, pepiniere si hameisti contribuie conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor si a mediului înconjurător, precum și la protecția si reconstrucția habitatelor.

Aplicarea de către fermieri a unor practici agricole extensive, atât pe suprafeţele de pajişti permanente, cât şi pe terenurile arabile, asigură premisele necesare conservării biodiversităţii. Astfel, stabilirea unor perioade când activităţile agricole nu sunt permise sau a unor zone unde aceste activităţi sunt limitate, reducerea utilizării îngraşămintelor organice şi interzicerea utilizării inputurilor chimice (îngraşăminte şi persticide).

© 2024, Adrian Oros. Toate drepturile rezervate.