1.Territorial scope and, if relevant, regional dimension

•  Național     □ Național cu elemente regionale     □ Regional     □ Transnațional

Description of the territorial scope 

Sprijinul acordat prin intervenția Plăți pentru angajamente de silvomediu și climă are în vedere completarea măsurilor de conservare a biodiversității și a resurselor de sol pe terenuri forestiere din Fondul Forestier Național (FFN) aplicate prin sistemul actual de reglementare a gestionării pădurilor în România, prin promovarea de angajamente voluntare care să conducă la consolidarea gestionării durabile a terenurilor forestiere, contribuind  suplimentar la conservarea și creșterea biodiversității,  reducerea eroziunii solului, precum și la eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, gestionarea tuturor suprafețelor din componența FFN, trebuie să urmeze prevederile amenajamentelor silvice. Amenajamentele silvice sunt realizate în baza Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor (OM 1673/2000) care au în vedere promovarea a trei principii de gestionare a pădurilor, respectiv principiul continuității, principiul eficacității funcționale și principiul conservării și ameliorării biodiversității. Amenajamentul silvic trebuie să asigure organizarea şi conducerea pădurilor spre starea lor de maximă eficacitate polifuncţională, în conformitate cu multiplele obiective ecologice şi social-economice ale silviculturii, bazate pe conceptul zonării funcţionale şi promovarea conceptului sistemic în gospodărirea pădurilor. Suprafața minimă de fond forestier pentru care se întocmește un amenajament silvic este de 100 ha.

Furnizarea serviciilor ecosistemice specifice pădurilor este asigurată de zonarea funcțională (încadrarea în grupe funcționale a pădurii). În conformitate cu funcțiile prioritare, potrivit Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe funcționale, respectiv Grupa I – Păduri cu funcţii speciale de protecţie și Grupa II – Păduri cu funcţii de producție şi protecţie.

Pădurile încadrate în Grupa I și Grupa II funcţională sunt la rândul lor clasificate în subgrupe, respectiv categorii funcționale. Pădurile cu funcţii speciale de protecţie sunt împărțite în 5 subgrupe funcționale, respectiv păduri cu funcții de protecţie a solului (cu 11 categorii funcționale), păduri cu funcții de protecție a apelor (cu 8 categorii funcționale), păduri cu funcții de recreere (cu 6 categorii funcționale), păduri de interes ştiinţific și de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (cu 14 categorii funcționale) și păduri cu funcții de protecţie contra factorilor climatici şi industriali (cu 12 categorii funcționale). Zonarea funcțională nu poate fi influențată de forma de proprietate în situațiile în care funcțiile protective sunt mai importante decât producția de lemn.

În scopul diferenţierii măsurilor de gospodărire şi a reglementării lor prin amenajamentele silvice au fost definite 6 tipuri funcţionale în care au fost grupate categoriile funcționale din cele două grupe funcționale (Grupa I și Grupa II) cu grad similar de intensitate a funcțiilor atribuite arboretelor componente. Astfel, în cadrul Tipului I (TI) au fost incluse pădurile cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără avizul Academiei Române, în cadrul Tipului II (TII), păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare. În cadrul Tipurilor III, IV, V și VI au fost încadrate arborete în care sunt permise, după caz, toate tipurile de tratamente silvice.

Întinderea și durata procesului de regenerare a unui arboret depinde de importanța funcțiilor de protecție atribuite acelui arboret. Există o gamă largă de tratamente silvice posibil de aplicat, intensitatea intervenției în cadrul fiecărui tratament fiind diferită, cu intensitatea cea mai redusa la lucrările speciale conservare, urmate de cele care promovează regenerarea naturala pană la tratamentul tăierilor rase în suprafață de maxim 3 ha, admis pentru rășinoase și plop euramerican, respectiv tăierile în crâng la salcâm și zăvoaie.

Arborii pot fi recoltați sub formă de produse principale (se aplică tăieri al căror scop este regenerarea pădurii), produse secundare (când se aplică operațiuni culturale, în prime două treimi ale ciclului de viață), igienă (arborii uscați sau atacați de insecte, dar în limita a 1 m3/an/ha, în aceeași unitate amenajistică), produse accidentale II (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mici de 60 ani), accidentale I (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mari de 60 ani).

Deși gestionarea durabilă a FFN este asigurată prin cadrul de administrare creat în România, respectiv zonarea funcțională a pădurilor și administrarea acestora prin ocoale silvice în baza amenajamentelor silvice, caracterul intensiv al lucrărilor silvotehnice aplicate, reflectat prin numărul mare de intervenții, creează premiza afectării mediului natural al pădurii, contribuind la afectarea diversității biologice, eroziunea solului, creșterea emisiilor de GES etc.

Sprijinul acordat prin intervenția plăți pentru angajamente de silvo-mediu și climă are în vedere promovarea de angajamente voluntare care depășesc cerințele obligatorii relevante prevăzute în cadrul legislației naționale în domeniul gestionării pădurilor și prevederile amenajamentelor silvice, cu scopul, în principal, de a reduce numărul de intervenții silvotehnice în pădure și de a promova aplicarea de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus).

Prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, în detrimentul valorificării economice, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage (care se hrănesc cu lemn), care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de GES din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea  retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) va fi îmbunătățită.

Intervenția va contribui, de asemenea, la protejarea resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă. De asemenea, în arboretele tinere în care se execută lucrări de rărituri, folosirea atelajelor în faza de scos-apropiat, reduce frecvența și gravitatea rănirii arborilor rămași, afectând astfel calitatea arborilor de viitor.

Măsurile suplimentare de conservarea a biodiversității promovate prin această intervenție vor contribui, totodată, la atingerea obiectivelor în zonele Natura 2000 care se vor suprapune cu zonele aflate sub angajament.

2. Related Specific Objectives and Cross-Cutting Objective

OS4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă

Prin protejarea resurselor de sol, sprijinul acordat va contribui și la reducerea emisiilor de GES provenite din solul forestier, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și la îmbunătățirea capacității de retenție a apei.

OS5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

Prin promovarea utilizării atelajelor în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, sprijinul are în vedere reducerea eroziunii solului, cu efecte asupra menținerii calității acestuia, precum și asupra reducerii scurgerilor de suprafață, inclusiv în cazuri extreme de formare a torenților și viiturilor.

Reducerea intervențiilor silviculturale, precum și utilizarea de tehnologii de exploatare forestiere care să contribuie la reducerea eroziunii solului, vor contribui și la protejarea resurselor de apă, prin reducerea scurgerilor de suprafață și creșterea retenției apei în coronamentul arborilor și sol.

OS6 – Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

Prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, măsura  urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere, contribuind în acest fel la conservarea biodiversității, inclusiv pe suprafețele angajate situate în ariile naturale protejate. Activitățile forestiere care au ca rezultat perturbarea faunei sălbatice vor fi astfel limitate, asigurându-se condițiile necesare conservării elementelor de biodiversitate pe întregul lanț trofic (fluturi, insecte, în special insecte xilofage, păsări, mamifere mici și mari etc.).

3. Need(s) addressed by the intervention

4. Result indicator(s)

R.30 Sprijinirea gestionării durabile a pădurilor: Ponderea terenurilor forestiere vizate de angajamentele de a sprijini protejarea pădurilor și gestionarea serviciilor ecosistemice

5. Specific design, requirements and eligibility conditions of the interventions

Plățile de silvo-mediu vor fi acordate deținătorilor de terenuri forestiere din FFN care își asumă, în mod voluntar, angajamente de silvo-mediu.

Angajamentele încheiate de deținătorii de terenuri forestiere acoperă o perioadă de 5 ani.

Angajamentele de silvo-mediu cuprind doar acele cerințe care depăşesc cerințele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională în domeniul silvic sau dreptul intern relevant.

Cerințele specifice pachetelor propuse în cadrul intervenției sunt următoarele:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște

• Fiecare solicitant al sprijinului financiar delimitează o zona de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței eligibile angajate, delimitată prin limite parcelare/subparcelare. În situaţia în care solicitantul deţine în proprietate terenuri forestiere situate în mai multe UP-uri (administrate de acelaşi ocol silvic sau de ocoale silvice diferite), delimitarea zonei de linişte compacte de minimum 20% se va asigura la nivelul fiecărei UP. Zona de linişte compactă din cadrul unei U.P. nu poate avea o suprafață mai mică de 20 ha.
  • În cadrul zonelor de liniște, pentru perioada de angajament, vor fi permise doar lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri, precum și lucrări de reconstrucție ecologică care se continuă din perioada premergătoare angajamentului.
  • În cazul în care pe perioada de aplicare a angajamentului în cadrul zonei de liniște apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II pe o suprafata mai mica de 50%, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii. In cazul în care suprafața pe care apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II este de cel putin 50%, angajamentul se încheie fără a fi necesară rambursarea sprijinului primit anterior in cadrul angajamentului.
• Pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se pot executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeași unitate amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri. În situația în care pe suprafața unei unității amenajistice din afara zonei de liniște are loc un fenomen ce impune recoltarea de produse accidentale I sau II, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii.
• În situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, există unități amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă lemnoasă.
  • Pentru aplicarea pachetului 1 se va avea în vedere ca până la expirarea amenajamentului (sau în cazul în care angajamentul se întinde pe perioada a două amenajamente, până la expirarea celor două amenajamente silvice)  volumul rămas de recoltat prin tăieri de conservare pe toata suprafața din angajament să fie egal cu cel puțin cinci posibilități anuale de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de conservare prevăzute în amenajamentul/ amenajamentele silvice (cumulate).

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Pachetul 2 poate fi aplicat doar în combinație cu Pachetul 1.

Fiecare solicitant al sprijinului financiar precizează unitățile amenajistice pe care urmează să efectueze rărituri cu atelaje pe toată perioada de angajament. Unitățile amenajistice selectate trebuie să se regăsească în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suma suprafețelor unităților amenajistice selectate nu poate depăși jumătate din suprafața totală a unităților amenjistice precizate în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suprafața anuală pentru care se poate solicita sprijin este de 20% din suprafața selectată (+/-10%).

Adoptând acest pachet, solicitantul sprijinului se angajează să contracteze sau să efectueze lucrările de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat pe suprafața parcursă cu rărituri ce face obiectul angajamentului, până la platforma primara (punct de colectare a materialului lemnos). Lucrările de colectare trebuie să cuprindă cel puțin operația de adunat și una sau amândouă din operațiile de scos și apropiat. Distanța de colectare pentru care se solicită sprijin trebuie sa fie de minimum 100 m, iar cea maximă de 2000 m. Atelajele vor fi folosite avându-se în vedere ca volumul arborelui mediu colectat să fie de cel mult 0,3 m3.

Beneficiarii intervenției privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite vor putea aplica pentru intervenția Plăți pentru angajamente de silvo-mediu numai după executarea ultimei lucrări de întreținere a plantației, considerat momentul închiderii stării de masiv, prevăzută în cadrul fișei intervenției.

Beneficiarii:

• Proprietarii de terenuri din FFN, care pot fi:
  • proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice
  • proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
  • proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
• Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior.

Costuri eligibile:

• Costurile eligibile în cadrul acestei intervenții sunt constituite din costuri standard, calculate pentru fiecare pachet pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, care depăşesc nivelul cerinţelor obligatorii relevante, înregistrate de deținătorii de terenuri forestiere în urma asumării angajamentelor voluntare de silvo-mediu.
• Costurile standard calculate pentru intervenția plăți pentru angajamente de silvo-mediu includ costuri tranzacţionale aferente elaborării dosarului tehnic și gestionării anuale pe parcursul duratei de implementare a angajamentului (5 ani) a informațiilor/documentelor necesare implementării Pachetului 1.
• Costurile standard calculate pentru această intervenție nu includ costuri investiţionale.

Condiții de eligibilitate:

Suprafața eligibilă:

• Fac obiectul aplicării intervenției terenurile acoperite cu păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi, cu excepția suprafețelor încadrate în tipul I funcțional (T I), cu condiția ca terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.
• Suprafața minimă pentru care se încheie angajamentul este de cel puțin 100 ha.
• Suprafețele care fac obiectul angajamentului trebuie identificate în format electronic.
• Suprafața trebuie să facă parte dintr-un amenajament silvic în vigoare (amenajamentul se consideră a fi în vigoare după ce a fost avizat procesul verbal al conferinței a II-a de amenajare, act ce semnifică începerea perioadei de aplicare a amenajamentului).

Beneficiari:

• Beneficiarul este deținătorul unei suprafețe de teren forestier din cadrul FFN, localizată pe teritoriul României,
• Beneficiarul se angajează să mențină angajamentul de silvo-mediu pentru o perioadă de 5 ani,
• Beneficiarul se angajează să respecte cerințele specifice pachetelor de silvo-mediu pentru care aplică,
• Beneficiarul trebuie sa dețină contract de administrare/ prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat.
• Beneficiarul trebuie să participe cu toată suprafață deținută de acesta într-o unitate de producție și/sau protecție.

Principii privind stabilirea criteriilor de selecție:

• Principiul prevalării funcțiilor de protecție: se va acorda prioritate aplicațiilor pentru care indicatorul ”ponderea pădurilor situate în tipul funcțional T II în total suprafață angajată” este mai mare;
• Principiul zonelor prioritare: se va acorda prioritate pădurilor situate în zone cu înaltă valoare naturală și care asigură servicii ecosistemice critice pentru protecția solului, a apei și a biodiversității (prioritizarea grupelor si subgrupelor functionale);
• Principiul proprietății: se va acorda prioritate solicitărilor depuse de deținătorii de pădure persoane fizice sau asociații ale acestora.

Principiile de selecție vor fi detaliate în legislația națională subsecventă urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai buna utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

6. Identification of relevant baseline elements (relevant GAEC, statutory management requirements (SMR) and other mandatory requirements established by national and Union law), where applicable, description of the specific relevant obligations under the SMR, and explanation as to how the commitment goes beyond the mandatory requirements (as referred to in Art. 28 (5) and Art. 67(5))

Fondul forestier naţional este supus regimului silvic (art.6 alin. (1) din Codul silvic). Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi deţinătorii de fond forestier (art.17 alin. (1) din Codul silvic). Codul silvic, legislația silvică subsecventă, precum și sistemul de norme tehnice silvice, economice şi juridice care alcătuiesc regimul silvic cuprind cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant.

Legislație cu relevanță pentru cele două pachete:

Implementarea pachetului 1 din cadrul intervenției plăți pentru angajamente de silvo-mediu are în vedere renunțarea la recoltarea de lemn din tăieri de igienă și tăieri de conservare pe perioadele și suprafețele specificate de fișa intervenției.

În practica curentă, bazată pe legislația națională, sunt aplicate o serie de lucrări, printre care relevante pentru această intervenție, pachetul 1, sunt:

– Tăieri de igienă, care se prevăd a se executa anual în toate arboretele care nu se vor parcurge cu lucrări de rărituri, curățiri, tăieri de conservare sau tăieri de regenerare. Volumul maxim care se poate recolta cu astfel de lucrări este de 1m3/an/ha.

– Rărituri, care se prevad a se executa cu o periodicitate medie de 5-7 ani. În intervalul dintre intervenții se pot executa tăieri de igienă pentru valorificarea masei lemnoase aferente eliminării naturale (maxim 1m3/an/ha).

– Tăieri de conservare, care se execută în arboretele încadrate în TII cu o periodicitate medie de 7-10 ani, iar indicele de recoltare variază în funcție de starea fiecărui arboret, extragerile care depășesc 10% din volumul total al arboretului necesitând o justificare temeinică.

– Taieri de regenerare care se prevăd a fi executate în arboretele încadrate în TIII – TVI funcționale. De regulă se prevăd 1 sau 2 intervenții pe deceniu. În intervalul dintre intervenții se pot executa tăieri de igienă pentru valorificarea masei lemnoase aferente eliminării naturale.

În cadrul angajamentului cele 4 tipuri de lucrări precizate mai sus sunt interzise pe toată perioada și pe toată suprafața zonei de liniște. În restul suprafeței angajate (până la 80%) sunt interzise toate cele patru tipuri de lucrări pe o perioadă de patru ani, cu excepția tăierilor de conservare care sunt interzise pe toată perioada angajamentului.

Pierderile de venit se referă la volumul de lemn aferent produselor de igienă care nu se recoltează pe o perioadă de cinci ani în zona de liniște și patru ani în restul suprafeței angajate de pe unitățile amenajistice pe care sunt planificate lucrări de rărituri și tăieri de igienă, precum și cel aferent produselor rezultate din tăieri de conservare pe o perioadă de cinci ani pe toată suprafața angajată planificată cu astfel de lucrări.

Pierderea de masă lemnoasă a fost echivalată cu volumele care ar fi putut fi recoltate sub forma celor două tipuri de produse (produse de igienă, aferente lucrărilor de rărituri și tăieri de igienă și produse rezultate din tăierile de conservare) pe perioada angajamentului, iar pierderea cantitativă finală este media pierderilor corespunzătoare.

Pachetul 2 urmărește promovarea practicilor de efectuare a lucrărilor de rărituri cu atelaje în detrimentul mijloacelor mecanizate, care reprezintă practica curentă, urmărindu-se totodată  respectarea legislației silvice relevante.

Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant și a practicilor uzuale specifice fiecărei cerințe de management aplicabile intervenției:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște

Angajament (P):

(a) Renunțarea la recoltarea lemnului din tăieri de igienă în toate arboretele care nu se vor parcurge cu lucrări de rărituri, curățiri, tăieri de conservare sau tăieri de regenerare.

• Practici uzuale relevante: În arboretele în care nu sunt planificate prin amenajamentele silvice lucrări de rărituri, curățiri, tăieri de conservare sau tăieri de regenerare se executa  tăieri de igienă (volumul maxim care se poate recolta cu astfel de lucrări este de 1m3/an/ha).
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: Amenajamentul silvic prevede pentru fiecare unitate amenajistică lucrările silvice ce se pot executa pe perioada de aplicabilitate a acestuia (5/10 ani). (art.19 din Codul silvic – ”modul de gestionare a fondului forestier național se reglementează prin amenajamente silvice”.

(b) Renunțarea la recoltarea lemnului din tăieri de igienă executate în arboretele parcurse cu lucrări de rărituri.

• Practici uzuale relevante: Lucrările de rărituri se prevăd a se executa cu o periodicitate medie de 5-7 ani. În anii în care nu sunt executate lucrări de rărituri se executa tăieri de igienă pentru valorificarea masei lemnoase aferente eliminării naturale (volumul maxim care se poate recolta cu astfel de lucrări este de 1m3/an/ha).
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: A se vedea cerințele prezentate la angajamentul (a)

(c) Renunțarea la recoltarea lemnului din tăieri de conservare prevăzute în amenajamentul silvic.

• Practici uzuale relevante: Tăierile de conservare se execută în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic. În urma aplicării tăierilor de conservare se recoltează, pe perioada de aplicabilitate a amenajamentului, un volum de lemn care, de regulă, nu depășește 10% din volumul total al arboretului.
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: A se vedea cerințele prezentate la angajamentul (a)

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Angajament:

(a) Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri.

• Practici uzuale relevante: În practica curentă, lucrările de rărituri se realizează, în mod preponderent, cu mijloace mecanizate.
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: Amenajamentul silvic prevede pentru fiecare unitate amenajistică lucrările silvice ce se pot executa pe perioada de aplicabilitate a acestuia (5/10 ani). (art.19 din Codul silvic – ”modul de gestionare a fondului forestier național se reglementează prin amenajamente silvice””. Lucrările de exploatare a masei lemnoase, inclusiv lucrările de rărituri, sunt executate în conformitate cu legislația silvică aplicabilă, în principal Ordinul 1540/2011.

7. Form and rate of support/premia/ calculation methods

•  unit cost based on additional cost and income foregone     □ one off payment     □ lump sum

8. Range of support at beneficiary level 

Plată compensatorie cu o intensitate de 100% sprijin public nerambursabil.

Plăţile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard, care acoperă pierderile de venituri şi costurile suplimentare estimate, sunt următoarele:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște:     €/an/ha

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri:   €/ha/an (pentru suprafața anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2);

În cazul pădurilor cu suprafețe de peste 500 ha, cuantumul veniturilor asigurate de valorificarea masei lemnoase recoltabile sub formă de produse principale și secundare cresc în mod progresiv, astfel că profitabilitatea exploatației forestiere este, de asemenea, îmbunătățită, apărând astfel riscul unei potențiale supracompensări.

Degresivitatea suportului financiar va fi aplicată pentru suprafețele mai mari de 500 ha, astfel că nivelul plăților va fi ajustat după cum urmează:

• 100 – 500 ha – 100% din valoarea plății
• 500,01 – 1000 ha – 85% din valoarea plății
• 1000,01 – 5000 ha – 65% din valoarea plății
• Peste 5000 ha – 50%  din valoarea plății

Calculation method

Plățile compensatorii sunt calculate sub formă de costuri standard în baza evaluării costurilor suplimentare, pierderilor de venit și a costurilor tranzacționale generate de implementarea angajamentelor de silvo-mediu.

Information regarding State aid assesment

The intervention falls outside the scope of Article 42 TFEU and is subject to State aid assessment:

•  Da    □ Nu   □ Mixt

Type of state aid instrument to be used for clearance:

•  Notificare    □ GBER        □ ABER         □ de minimis

Nr. SA:

EAFRD amount (euro):

National co-financing (euro):

Additional national financing (euro):

9.Additional questions/ informations specific to the Type of Intervention

În România întocmirea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru orice categorie de proprietar, indiferent de suprafața de fond forestier deținută. Toți beneficiarii măsurii trebuie să demonstreze că există amenajamente silvice în vigoare pe toată perioada angajamentului și pe toată suprafața angajată.

Beneficiarii intervenției trebuie să respecte la nivelul întregii exploatații agricole standardele de eco-condiționalitate stabilite în temeiul Regulamentului (UE) nr.           , prevăzute în legislaţia naţională.

O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei intervenții pentru a asigura ajustarea acestora în cazul modificării cerințelor obligatorii pe care angajamentele trebuie să le depășească.

O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei măsuri, care depășesc actuala perioadă de programare, pentru a asigura ajustarea acestora la cadrul juridic al următoarei perioade de programare.

În cazul în care adaptarea nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează și rambursarea nu este solicitat[ pentru perioada în care angajamentul a produs efecte.

10. Definițiile termenilor utilizați în cadrul intervenției:

Amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, întocmit pe o perioadă de 10 (5) ani și aprobat de autoritatea care răspunde pentru silvicultură.

Unitatea de producţie şi/sau protecţie reprezintă suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic.

Unitatea amenajistică (subparcelă) este unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor și pentru planificarea și executarea lucrărilor silvice.

Posibilitate, reprezintă volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o pădure, în baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia.

Tăierile de conservare (TC) cuprind lucrările prin care sunt promovate nucleele existente de regenerare naturală, prin efectuarea de extracții de intensitate redusă.

Tăierile de regenerare se referă la gama de tratamente silvice aplicate pe terenurile forestiere, reprezentând un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregătește și se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor și a pădurii de la o generație la alta.

Produsele de igienă sunt rezultate din procesul normal de eliminare naturală.

Răriturile (R) reprezintă lucrări care se efectuează periodic în arborete tinere, prin care se reduce numărul de exemplare la unitatea de suprafaţă, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor.

Atelajul este compus din animale de tracțiune (cai sau boi) și harnașamentul aferent, utilizat pentru colectarea lemnului exploatat.

Colectarea lemnului reprezintă partea procesului tehnologic în care lemnul este deplasat de la cioată până în platforma primară aflată lângă o cale permanentă de transport. Această deplasare se face, într-o primă etapă, pe trasee neamenajate, fiind continuată, în etapa următoare, pe trasee amenajate denumite căi de colectare.

Adunatul este prima etapă din cadrul procesului de colectare caracterizată prin deplasarea fiecărei piese pe un traseu propriu, pe distanţe scurte, de la locul de doborâre până la locurile de concentrare a materialului lemnos.

Scosul lemnului este o operaţie necesară în unele situaţii, atunci când tasoanele formate prin adunat nu se găsesc în raza de acţiune a mijloacelor principale de colectare şi constă în deplasarea materialului lemnos din aceste tasoane până la următoarele confluenţe.

Apropiatul lemnului reprezintă operaţia de deplasare a sarcinilor din tasoanele formate prin adunat şi/sau scos până în platforma primară ce se află lângă o instalaţie permanentă de transport. Se utilizează o anumită cale de apropiat amenajată corespunzător condiţiilor impuse de mijloacele tehnice cu care se realizează deplasarea materialului lemnos.

 What is the duration of contracts?

Perioada de angajament este de 5 ani.

11. WTO compliance

• Green Box

Intervenția se încadrează în „cutia verde” – conform celor prevăzute la secțiunea ”Form and rate of support/premia/calculation methods”.

1.Territorial scope and, if relevant, regional dimension

•  Național     □ Național cu elemente regionale     □ Regional     □ Transnațional

Description of the territorial scope 

Sprijinul acordat prin intervenția Plăți pentru angajamente de silvomediu și climă are în vedere completarea măsurilor de conservare a biodiversității și a resurselor de sol pe terenuri forestiere din Fondul Forestier Național (FFN) aplicate prin sistemul actual de reglementare a gestionării pădurilor în România, prin promovarea de angajamente voluntare care să conducă la consolidarea gestionării durabile a terenurilor forestiere, contribuind  suplimentar la conservarea și creșterea biodiversității,  reducerea eroziunii solului, precum și la eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, gestionarea tuturor suprafețelor din componența FFN, trebuie să urmeze prevederile amenajamentelor silvice. Amenajamentele silvice sunt realizate în baza Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor (OM 1673/2000) care au în vedere promovarea a trei principii de gestionare a pădurilor, respectiv principiul continuității, principiul eficacității funcționale și principiul conservării și ameliorării biodiversității. Amenajamentul silvic trebuie să asigure organizarea şi conducerea pădurilor spre starea lor de maximă eficacitate polifuncţională, în conformitate cu multiplele obiective ecologice şi social-economice ale silviculturii, bazate pe conceptul zonării funcţionale şi promovarea conceptului sistemic în gospodărirea pădurilor. Suprafața minimă de fond forestier pentru care se întocmește un amenajament silvic este de 100 ha.

Furnizarea serviciilor ecosistemice specifice pădurilor este asigurată de zonarea funcțională (încadrarea în grupe funcționale a pădurii). În conformitate cu funcțiile prioritare, potrivit Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe funcționale, respectiv Grupa I – Păduri cu funcţii speciale de protecţie și Grupa II – Păduri cu funcţii de producție şi protecţie.

Pădurile încadrate în Grupa I și Grupa II funcţională sunt la rândul lor clasificate în subgrupe, respectiv categorii funcționale. Pădurile cu funcţii speciale de protecţie sunt împărțite în 5 subgrupe funcționale, respectiv păduri cu funcții de protecţie a solului (cu 11 categorii funcționale), păduri cu funcții de protecție a apelor (cu 8 categorii funcționale), păduri cu funcții de recreere (cu 6 categorii funcționale), păduri de interes ştiinţific și de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (cu 14 categorii funcționale) și păduri cu funcții de protecţie contra factorilor climatici şi industriali (cu 12 categorii funcționale). Zonarea funcțională nu poate fi influențată de forma de proprietate în situațiile în care funcțiile protective sunt mai importante decât producția de lemn.

În scopul diferenţierii măsurilor de gospodărire şi a reglementării lor prin amenajamentele silvice au fost definite 6 tipuri funcţionale în care au fost grupate categoriile funcționale din cele două grupe funcționale (Grupa I și Grupa II) cu grad similar de intensitate a funcțiilor atribuite arboretelor componente. Astfel, în cadrul Tipului I (TI) au fost incluse pădurile cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără avizul Academiei Române, în cadrul Tipului II (TII), păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare. În cadrul Tipurilor III, IV, V și VI au fost încadrate arborete în care sunt permise, după caz, toate tipurile de tratamente silvice.

Întinderea și durata procesului de regenerare a unui arboret depinde de importanța funcțiilor de protecție atribuite acelui arboret. Există o gamă largă de tratamente silvice posibil de aplicat, intensitatea intervenției în cadrul fiecărui tratament fiind diferită, cu intensitatea cea mai redusa la lucrările speciale conservare, urmate de cele care promovează regenerarea naturala pană la tratamentul tăierilor rase în suprafață de maxim 3 ha, admis pentru rășinoase și plop euramerican, respectiv tăierile în crâng la salcâm și zăvoaie.

Arborii pot fi recoltați sub formă de produse principale (se aplică tăieri al căror scop este regenerarea pădurii), produse secundare (când se aplică operațiuni culturale, în prime două treimi ale ciclului de viață), igienă (arborii uscați sau atacați de insecte, dar în limita a 1 m3/an/ha, în aceeași unitate amenajistică), produse accidentale II (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mici de 60 ani), accidentale I (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mari de 60 ani).

Deși gestionarea durabilă a FFN este asigurată prin cadrul de administrare creat în România, respectiv zonarea funcțională a pădurilor și administrarea acestora prin ocoale silvice în baza amenajamentelor silvice, caracterul intensiv al lucrărilor silvotehnice aplicate, reflectat prin numărul mare de intervenții, creează premiza afectării mediului natural al pădurii, contribuind la afectarea diversității biologice, eroziunea solului, creșterea emisiilor de GES etc.

Sprijinul acordat prin intervenția plăți pentru angajamente de silvo-mediu și climă are în vedere promovarea de angajamente voluntare care depășesc cerințele obligatorii relevante prevăzute în cadrul legislației naționale în domeniul gestionării pădurilor și prevederile amenajamentelor silvice, cu scopul, în principal, de a reduce numărul de intervenții silvotehnice în pădure și de a promova aplicarea de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus).

Prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, în detrimentul valorificării economice, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage (care se hrănesc cu lemn), care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de GES din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea  retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) va fi îmbunătățită.

Intervenția va contribui, de asemenea, la protejarea resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă. De asemenea, în arboretele tinere în care se execută lucrări de rărituri, folosirea atelajelor în faza de scos-apropiat, reduce frecvența și gravitatea rănirii arborilor rămași, afectând astfel calitatea arborilor de viitor.

Măsurile suplimentare de conservarea a biodiversității promovate prin această intervenție vor contribui, totodată, la atingerea obiectivelor în zonele Natura 2000 care se vor suprapune cu zonele aflate sub angajament.

2. Related Specific Objectives and Cross-Cutting Objective

OS4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă

Prin protejarea resurselor de sol, sprijinul acordat va contribui și la reducerea emisiilor de GES provenite din solul forestier, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și la îmbunătățirea capacității de retenție a apei.

OS5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

Prin promovarea utilizării atelajelor în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, sprijinul are în vedere reducerea eroziunii solului, cu efecte asupra menținerii calității acestuia, precum și asupra reducerii scurgerilor de suprafață, inclusiv în cazuri extreme de formare a torenților și viiturilor.

Reducerea intervențiilor silviculturale, precum și utilizarea de tehnologii de exploatare forestiere care să contribuie la reducerea eroziunii solului, vor contribui și la protejarea resurselor de apă, prin reducerea scurgerilor de suprafață și creșterea retenției apei în coronamentul arborilor și sol.

OS6 – Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

Prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, măsura  urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere, contribuind în acest fel la conservarea biodiversității, inclusiv pe suprafețele angajate situate în ariile naturale protejate. Activitățile forestiere care au ca rezultat perturbarea faunei sălbatice vor fi astfel limitate, asigurându-se condițiile necesare conservării elementelor de biodiversitate pe întregul lanț trofic (fluturi, insecte, în special insecte xilofage, păsări, mamifere mici și mari etc.).

3. Need(s) addressed by the intervention

4. Result indicator(s)

R.30 Sprijinirea gestionării durabile a pădurilor: Ponderea terenurilor forestiere vizate de angajamentele de a sprijini protejarea pădurilor și gestionarea serviciilor ecosistemice

5. Specific design, requirements and eligibility conditions of the interventions

Plățile de silvo-mediu vor fi acordate deținătorilor de terenuri forestiere din FFN care își asumă, în mod voluntar, angajamente de silvo-mediu.

Angajamentele încheiate de deținătorii de terenuri forestiere acoperă o perioadă de 5 ani.

Angajamentele de silvo-mediu cuprind doar acele cerințe care depăşesc cerințele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională în domeniul silvic sau dreptul intern relevant.

Cerințele specifice pachetelor propuse în cadrul intervenției sunt următoarele:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște

• Fiecare solicitant al sprijinului financiar delimitează o zona de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței eligibile angajate, delimitată prin limite parcelare/subparcelare. În situaţia în care solicitantul deţine în proprietate terenuri forestiere situate în mai multe UP-uri (administrate de acelaşi ocol silvic sau de ocoale silvice diferite), delimitarea zonei de linişte compacte de minimum 20% se va asigura la nivelul fiecărei UP. Zona de linişte compactă din cadrul unei U.P. nu poate avea o suprafață mai mică de 20 ha.
  • În cadrul zonelor de liniște, pentru perioada de angajament, vor fi permise doar lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri, precum și lucrări de reconstrucție ecologică care se continuă din perioada premergătoare angajamentului.
  • În cazul în care pe perioada de aplicare a angajamentului în cadrul zonei de liniște apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II pe o suprafata mai mica de 50%, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii. In cazul în care suprafața pe care apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II este de cel putin 50%, angajamentul se încheie fără a fi necesară rambursarea sprijinului primit anterior in cadrul angajamentului.
• Pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se pot executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeași unitate amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri. În situația în care pe suprafața unei unității amenajistice din afara zonei de liniște are loc un fenomen ce impune recoltarea de produse accidentale I sau II, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii.
• În situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, există unități amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă lemnoasă.
  • Pentru aplicarea pachetului 1 se va avea în vedere ca până la expirarea amenajamentului (sau în cazul în care angajamentul se întinde pe perioada a două amenajamente, până la expirarea celor două amenajamente silvice)  volumul rămas de recoltat prin tăieri de conservare pe toata suprafața din angajament să fie egal cu cel puțin cinci posibilități anuale de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de conservare prevăzute în amenajamentul/ amenajamentele silvice (cumulate).

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Pachetul 2 poate fi aplicat doar în combinație cu Pachetul 1.

Fiecare solicitant al sprijinului financiar precizează unitățile amenajistice pe care urmează să efectueze rărituri cu atelaje pe toată perioada de angajament. Unitățile amenajistice selectate trebuie să se regăsească în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suma suprafețelor unităților amenajistice selectate nu poate depăși jumătate din suprafața totală a unităților amenjistice precizate în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suprafața anuală pentru care se poate solicita sprijin este de 20% din suprafața selectată (+/-10%).

Adoptând acest pachet, solicitantul sprijinului se angajează să contracteze sau să efectueze lucrările de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat pe suprafața parcursă cu rărituri ce face obiectul angajamentului, până la platforma primara (punct de colectare a materialului lemnos). Lucrările de colectare trebuie să cuprindă cel puțin operația de adunat și una sau amândouă din operațiile de scos și apropiat. Distanța de colectare pentru care se solicită sprijin trebuie sa fie de minimum 100 m, iar cea maximă de 2000 m. Atelajele vor fi folosite avându-se în vedere ca volumul arborelui mediu colectat să fie de cel mult 0,3 m3.

Beneficiarii intervenției privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite vor putea aplica pentru intervenția Plăți pentru angajamente de silvo-mediu numai după executarea ultimei lucrări de întreținere a plantației, considerat momentul închiderii stării de masiv, prevăzută în cadrul fișei intervenției.

Beneficiarii:

• Proprietarii de terenuri din FFN, care pot fi:
  • proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice
  • proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
  • proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
• Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior.

Costuri eligibile:

• Costurile eligibile în cadrul acestei intervenții sunt constituite din costuri standard, calculate pentru fiecare pachet pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, care depăşesc nivelul cerinţelor obligatorii relevante, înregistrate de deținătorii de terenuri forestiere în urma asumării angajamentelor voluntare de silvo-mediu.
• Costurile standard calculate pentru intervenția plăți pentru angajamente de silvo-mediu includ costuri tranzacţionale aferente elaborării dosarului tehnic și gestionării anuale pe parcursul duratei de implementare a angajamentului (5 ani) a informațiilor/documentelor necesare implementării Pachetului 1.
• Costurile standard calculate pentru această intervenție nu includ costuri investiţionale.

Condiții de eligibilitate:

Suprafața eligibilă:

• Fac obiectul aplicării intervenției terenurile acoperite cu păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi, cu excepția suprafețelor încadrate în tipul I funcțional (T I), cu condiția ca terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.
• Suprafața minimă pentru care se încheie angajamentul este de cel puțin 100 ha.
• Suprafețele care fac obiectul angajamentului trebuie identificate în format electronic.
• Suprafața trebuie să facă parte dintr-un amenajament silvic în vigoare (amenajamentul se consideră a fi în vigoare după ce a fost avizat procesul verbal al conferinței a II-a de amenajare, act ce semnifică începerea perioadei de aplicare a amenajamentului).

Beneficiari:

• Beneficiarul este deținătorul unei suprafețe de teren forestier din cadrul FFN, localizată pe teritoriul României,
• Beneficiarul se angajează să mențină angajamentul de silvo-mediu pentru o perioadă de 5 ani,
• Beneficiarul se angajează să respecte cerințele specifice pachetelor de silvo-mediu pentru care aplică,
• Beneficiarul trebuie sa dețină contract de administrare/ prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat.
• Beneficiarul trebuie să participe cu toată suprafață deținută de acesta într-o unitate de producție și/sau protecție.

Principii privind stabilirea criteriilor de selecție:

• Principiul prevalării funcțiilor de protecție: se va acorda prioritate aplicațiilor pentru care indicatorul ”ponderea pădurilor situate în tipul funcțional T II în total suprafață angajată” este mai mare;
• Principiul zonelor prioritare: se va acorda prioritate pădurilor situate în zone cu înaltă valoare naturală și care asigură servicii ecosistemice critice pentru protecția solului, a apei și a biodiversității (prioritizarea grupelor si subgrupelor functionale);
• Principiul proprietății: se va acorda prioritate solicitărilor depuse de deținătorii de pădure persoane fizice sau asociații ale acestora.

Principiile de selecție vor fi detaliate în legislația națională subsecventă urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai buna utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

6. Identification of relevant baseline elements (relevant GAEC, statutory management requirements (SMR) and other mandatory requirements established by national and Union law), where applicable, description of the specific relevant obligations under the SMR, and explanation as to how the commitment goes beyond the mandatory requirements (as referred to in Art. 28 (5) and Art. 67(5))

Fondul forestier naţional este supus regimului silvic (art.6 alin. (1) din Codul silvic). Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi deţinătorii de fond forestier (art.17 alin. (1) din Codul silvic). Codul silvic, legislația silvică subsecventă, precum și sistemul de norme tehnice silvice, economice şi juridice care alcătuiesc regimul silvic cuprind cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant.

Legislație cu relevanță pentru cele două pachete:

Implementarea pachetului 1 din cadrul intervenției plăți pentru angajamente de silvo-mediu are în vedere renunțarea la recoltarea de lemn din tăieri de igienă și tăieri de conservare pe perioadele și suprafețele specificate de fișa intervenției.

În practica curentă, bazată pe legislația națională, sunt aplicate o serie de lucrări, printre care relevante pentru această intervenție, pachetul 1, sunt:

– Tăieri de igienă, care se prevăd a se executa anual în toate arboretele care nu se vor parcurge cu lucrări de rărituri, curățiri, tăieri de conservare sau tăieri de regenerare. Volumul maxim care se poate recolta cu astfel de lucrări este de 1m3/an/ha.

– Rărituri, care se prevad a se executa cu o periodicitate medie de 5-7 ani. În intervalul dintre intervenții se pot executa tăieri de igienă pentru valorificarea masei lemnoase aferente eliminării naturale (maxim 1m3/an/ha).

– Tăieri de conservare, care se execută în arboretele încadrate în TII cu o periodicitate medie de 7-10 ani, iar indicele de recoltare variază în funcție de starea fiecărui arboret, extragerile care depășesc 10% din volumul total al arboretului necesitând o justificare temeinică.

– Taieri de regenerare care se prevăd a fi executate în arboretele încadrate în TIII – TVI funcționale. De regulă se prevăd 1 sau 2 intervenții pe deceniu. În intervalul dintre intervenții se pot executa tăieri de igienă pentru valorificarea masei lemnoase aferente eliminării naturale.

În cadrul angajamentului cele 4 tipuri de lucrări precizate mai sus sunt interzise pe toată perioada și pe toată suprafața zonei de liniște. În restul suprafeței angajate (până la 80%) sunt interzise toate cele patru tipuri de lucrări pe o perioadă de patru ani, cu excepția tăierilor de conservare care sunt interzise pe toată perioada angajamentului.

Pierderile de venit se referă la volumul de lemn aferent produselor de igienă care nu se recoltează pe o perioadă de cinci ani în zona de liniște și patru ani în restul suprafeței angajate de pe unitățile amenajistice pe care sunt planificate lucrări de rărituri și tăieri de igienă, precum și cel aferent produselor rezultate din tăieri de conservare pe o perioadă de cinci ani pe toată suprafața angajată planificată cu astfel de lucrări.

Pierderea de masă lemnoasă a fost echivalată cu volumele care ar fi putut fi recoltate sub forma celor două tipuri de produse (produse de igienă, aferente lucrărilor de rărituri și tăieri de igienă și produse rezultate din tăierile de conservare) pe perioada angajamentului, iar pierderea cantitativă finală este media pierderilor corespunzătoare.

Pachetul 2 urmărește promovarea practicilor de efectuare a lucrărilor de rărituri cu atelaje în detrimentul mijloacelor mecanizate, care reprezintă practica curentă, urmărindu-se totodată  respectarea legislației silvice relevante.

Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant și a practicilor uzuale specifice fiecărei cerințe de management aplicabile intervenției:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște

Angajament (P):

(a) Renunțarea la recoltarea lemnului din tăieri de igienă în toate arboretele care nu se vor parcurge cu lucrări de rărituri, curățiri, tăieri de conservare sau tăieri de regenerare.

• Practici uzuale relevante: În arboretele în care nu sunt planificate prin amenajamentele silvice lucrări de rărituri, curățiri, tăieri de conservare sau tăieri de regenerare se executa  tăieri de igienă (volumul maxim care se poate recolta cu astfel de lucrări este de 1m3/an/ha).
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: Amenajamentul silvic prevede pentru fiecare unitate amenajistică lucrările silvice ce se pot executa pe perioada de aplicabilitate a acestuia (5/10 ani). (art.19 din Codul silvic – ”modul de gestionare a fondului forestier național se reglementează prin amenajamente silvice”.

(b) Renunțarea la recoltarea lemnului din tăieri de igienă executate în arboretele parcurse cu lucrări de rărituri.

• Practici uzuale relevante: Lucrările de rărituri se prevăd a se executa cu o periodicitate medie de 5-7 ani. În anii în care nu sunt executate lucrări de rărituri se executa tăieri de igienă pentru valorificarea masei lemnoase aferente eliminării naturale (volumul maxim care se poate recolta cu astfel de lucrări este de 1m3/an/ha).
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: A se vedea cerințele prezentate la angajamentul (a)

(c) Renunțarea la recoltarea lemnului din tăieri de conservare prevăzute în amenajamentul silvic.

• Practici uzuale relevante: Tăierile de conservare se execută în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic. În urma aplicării tăierilor de conservare se recoltează, pe perioada de aplicabilitate a amenajamentului, un volum de lemn care, de regulă, nu depășește 10% din volumul total al arboretului.
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: A se vedea cerințele prezentate la angajamentul (a)

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Angajament:

(a) Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri.

• Practici uzuale relevante: În practica curentă, lucrările de rărituri se realizează, în mod preponderent, cu mijloace mecanizate.
• Cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant: Amenajamentul silvic prevede pentru fiecare unitate amenajistică lucrările silvice ce se pot executa pe perioada de aplicabilitate a acestuia (5/10 ani). (art.19 din Codul silvic – ”modul de gestionare a fondului forestier național se reglementează prin amenajamente silvice””. Lucrările de exploatare a masei lemnoase, inclusiv lucrările de rărituri, sunt executate în conformitate cu legislația silvică aplicabilă, în principal Ordinul 1540/2011.

7. Form and rate of support/premia/ calculation methods

•  unit cost based on additional cost and income foregone     □ one off payment     □ lump sum

8. Range of support at beneficiary level 

Plată compensatorie cu o intensitate de 100% sprijin public nerambursabil.

Plăţile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard, care acoperă pierderile de venituri şi costurile suplimentare estimate, sunt următoarele:

Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște:     €/an/ha

Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri:   €/ha/an (pentru suprafața anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2);

În cazul pădurilor cu suprafețe de peste 500 ha, cuantumul veniturilor asigurate de valorificarea masei lemnoase recoltabile sub formă de produse principale și secundare cresc în mod progresiv, astfel că profitabilitatea exploatației forestiere este, de asemenea, îmbunătățită, apărând astfel riscul unei potențiale supracompensări.

Degresivitatea suportului financiar va fi aplicată pentru suprafețele mai mari de 500 ha, astfel că nivelul plăților va fi ajustat după cum urmează:

• 100 – 500 ha – 100% din valoarea plății
• 500,01 – 1000 ha – 85% din valoarea plății
• 1000,01 – 5000 ha – 65% din valoarea plății
• Peste 5000 ha – 50%  din valoarea plății

Calculation method

Plățile compensatorii sunt calculate sub formă de costuri standard în baza evaluării costurilor suplimentare, pierderilor de venit și a costurilor tranzacționale generate de implementarea angajamentelor de silvo-mediu.

Information regarding State aid assesment

The intervention falls outside the scope of Article 42 TFEU and is subject to State aid assessment:

•  Da    □ Nu   □ Mixt

Type of state aid instrument to be used for clearance:

•  Notificare    □ GBER        □ ABER         □ de minimis

Nr. SA:

EAFRD amount (euro):

National co-financing (euro):

Additional national financing (euro):

9.Additional questions/ informations specific to the Type of Intervention

În România întocmirea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru orice categorie de proprietar, indiferent de suprafața de fond forestier deținută. Toți beneficiarii măsurii trebuie să demonstreze că există amenajamente silvice în vigoare pe toată perioada angajamentului și pe toată suprafața angajată.

Beneficiarii intervenției trebuie să respecte la nivelul întregii exploatații agricole standardele de eco-condiționalitate stabilite în temeiul Regulamentului (UE) nr.           , prevăzute în legislaţia naţională.

O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei intervenții pentru a asigura ajustarea acestora în cazul modificării cerințelor obligatorii pe care angajamentele trebuie să le depășească.

O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei măsuri, care depășesc actuala perioadă de programare, pentru a asigura ajustarea acestora la cadrul juridic al următoarei perioade de programare.

În cazul în care adaptarea nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează și rambursarea nu este solicitat[ pentru perioada în care angajamentul a produs efecte.

10. Definițiile termenilor utilizați în cadrul intervenției:

Amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, întocmit pe o perioadă de 10 (5) ani și aprobat de autoritatea care răspunde pentru silvicultură.

Unitatea de producţie şi/sau protecţie reprezintă suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic.

Unitatea amenajistică (subparcelă) este unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor și pentru planificarea și executarea lucrărilor silvice.

Posibilitate, reprezintă volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o pădure, în baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia.

Tăierile de conservare (TC) cuprind lucrările prin care sunt promovate nucleele existente de regenerare naturală, prin efectuarea de extracții de intensitate redusă.

Tăierile de regenerare se referă la gama de tratamente silvice aplicate pe terenurile forestiere, reprezentând un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregătește și se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor și a pădurii de la o generație la alta.

Produsele de igienă sunt rezultate din procesul normal de eliminare naturală.

Răriturile (R) reprezintă lucrări care se efectuează periodic în arborete tinere, prin care se reduce numărul de exemplare la unitatea de suprafaţă, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor.

Atelajul este compus din animale de tracțiune (cai sau boi) și harnașamentul aferent, utilizat pentru colectarea lemnului exploatat.

Colectarea lemnului reprezintă partea procesului tehnologic în care lemnul este deplasat de la cioată până în platforma primară aflată lângă o cale permanentă de transport. Această deplasare se face, într-o primă etapă, pe trasee neamenajate, fiind continuată, în etapa următoare, pe trasee amenajate denumite căi de colectare.

Adunatul este prima etapă din cadrul procesului de colectare caracterizată prin deplasarea fiecărei piese pe un traseu propriu, pe distanţe scurte, de la locul de doborâre până la locurile de concentrare a materialului lemnos.

Scosul lemnului este o operaţie necesară în unele situaţii, atunci când tasoanele formate prin adunat nu se găsesc în raza de acţiune a mijloacelor principale de colectare şi constă în deplasarea materialului lemnos din aceste tasoane până la următoarele confluenţe.

Apropiatul lemnului reprezintă operaţia de deplasare a sarcinilor din tasoanele formate prin adunat şi/sau scos până în platforma primară ce se află lângă o instalaţie permanentă de transport. Se utilizează o anumită cale de apropiat amenajată corespunzător condiţiilor impuse de mijloacele tehnice cu care se realizează deplasarea materialului lemnos.

 What is the duration of contracts?

Perioada de angajament este de 5 ani.

11. WTO compliance

• Green Box

Intervenția se încadrează în „cutia verde” – conform celor prevăzute la secțiunea ”Form and rate of support/premia/calculation methods”.