PRIMA PAGINA      
      DESPRE MINE      
      PLAN NATIONAL STRATEGIC      
      PREZENTARI INTERVENTII      
      MINUTE CONSULTARI      
      CONTACT      
Plan National Strategic
Analiza SWOT
Analiza nevoilor si matricea SWOT

1.Assessment of needs and intervention strategy, including target plan and context indicators

1.1.Assessment of needs and intervention strategy

Identification and prioritisation of the needs

Code of the need (MS) 01
Title of the need Creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea discrepanțelor și disparităților între categorii de ferme, sectoare agricole și teritorii
Description/formulation of the need

 

Având în vedere problemele structurale ale sectorului agricol românesc, este nevoie ca sprijinul să se concentreze, în principal, pe abordarea şi atenuarea dezavantajelor structurale, în vederea consolidării şi restructurării, care să permită atingerea unui nivel optim de viabilitate la nivelul fermelor și formelor asociative.

 

Conform analizei SWOT, în România, segmentul preponderent este cel al fermelor de dimensiuni mici/mijlocii, care utilizează o parte semnificativă a suprafeței agricole. Având în vedere dimensiunile reduse ale exploatațiilor, lipsa de capital și volatilitatea veniturilor, aceaste categorii de ferme denotă vulnerabilitate crescută atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al adaptării/răspunsului lor la efectele schimbărilor climatice.

 

Aceste ferme au în general o productivitate scăzută, cauzată și de o dotare tehnică deficitară, sunt de cele mai multe ori afectate de un grad ridicat de fragmentare, aplică practici agricole cu eficiență economică slabă, și prin urmare obțin venituri reduse.

 

Astfel, fermele mici și mijlocii care produc pentru piaţă sub o formă de organizare economică, în special fermele de familie au nevoie de un sprijin financiar conjugat, sub forma subvențiilor, a intervențiilor sub formă de sprijin pentru investiții, accesului la consultanță și noi tehnologii, pentru a evita abandonul activităților agricole, pentru facilitarea accesului pe piață și realizarea de investiții și de sprijin pentru procesarea și comercializarea produselor realizate, factori care vor conduce la  stabilizarea și creșterea nivelului veniturilor.

 

Fermierii în general, iar fermieri mici și mijlocii în mod special, au nevoie de acces la resurse financiare și de asigurare a unui nivel echitabil al plăților directe decuplate și cuplate de producție asigurate prin Politica Agricolă Comună a Uniunii, iar pentru a compensa decalajul valorii subvenției față de media europeană vor trebui acordate în continuare Ajutoarele Naționale Tranzitorii pentru toate categoriile de ferme (mici, mijlocii, mari).

 

Totodată, se impune ca fermele mici și mijlocii să primească o finanțare mai consistentă prin intermediul aplicării plăților redistributive pentru sprijinirea veniturilor.

 

În același timp, este necesară susținerea, în continuare, a marilor ferme vegetale, zootehnice sau mixte, care contribuie direct la securitatea și siguranța alimentară, creează noi locuri de muncă, asigură incluziunea socială a tinerilor și pot contribui de asemenea la atenuarea schimbărilor cliamatice prin participarea directă la obiectivele Strategiei „De la Fermă la Consumator” etc.

Totodată, un nivel al plăților suficient pentru ecoscheme, angajamente de mediu și climă,  producția agricolă ecologică, poate asigura o plată suplimentară fermieriilor, care să compenseze depășirea cerințelor minime obligatorii, fiind stimulați astfel să adopte practici agricole benefice pentru climă și mediu.

 

Plățile directe decuplate acționează ca un tampon împotriva volatilității veniturilor, dar cu toate acestea, există diferențe între sectoarele agricole. În cazul fermelor specializate în cereale, semințe oleaginoase și culturi proteice, nivelul venitului și volatilitatea veniturilor sunt ridicate, ceea ce face ca plățile decuplate să reprezinte aproximativ jumătate din venituri.

În fermele specializate în alte culturi de câmp și în producţia de lapte, modelul este similar, dar cu niveluri mai mici de venit. Fermele de bovine au un venit redus și depind foarte mult de sprijinul acordat prin plățile directe. De asemenea, fermele de ovine și caprine au venituri foarte mici, aproximativ jumătate provenind din subvenții.

Totodată se constată un nivel al veniturilor mic în cazul fermelor zootehnice mixte dar și în cazul fermelor mixte vegetal-zootehnic.

 

În plus, comparativ cu alte sectoare ale economiei, în sectorul agricol se înregistrează venituri mai mici, ceea ce poate avea ca și consecință abandonarea activităților agricole în favoarea altor tipuri de activități economice.

 

Pentru a face față dificultăților cu care se confruntă anumite sectoare, fermierii au în continuare nevoie de sprijin cuplat pentru venit, sprijin care va conduce la îmbunătățirea competitivității, a sustenabilității și a calității produselor furnizate.

 

Sprijinul direcționat pentru fermele mici și mijlocii, care produc pentru piaţă în sistem organizat, poate contribui la evitarea abandonului activităților agricole, prevenirea migrației din mediul rural și a depopulării satelor, reînnoirea generațiilor în managementul fermelor, menținerea locurilor de muncă în sectorul agroalimentar pe întreg teritoriul contribuind astfel la consolidarea vieții socio-economice în zonele rurale.

 

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need

 

Obiectiv Specific 1

Sprijinirea veniturilor agricole viabile și a rezilienței în întreaga uniune pentru sporirea securității alimentare

 

 

Code of the need (MS) 02
Title of the need Asigurarea menținerii producției agricole concomitent cu îmbunătățirea perfomanțelor economice și creșterea veniturilor pentru fermele mici/medii/de familie
Description/formulation of the need România prezintă anumite caracteristici structurale asemănătoare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unică prin mărimea decalajului dintre categoria fermelor mari şi aceea a fermelor mici, precum şi prin prevalenţa fermelor care practică agricultură pentru obținerea bunurilor de autoconsum.

 

Specificitatea agriculturii din RO, caracterizată prin polaritatea între ferme de dimensiuni foarte mari și foarte mici, inclusiv decalaje importante în ritmul de creștere al venitului în raport cu mărimea fermelor, exprimă o vulnerabilitate din punct de vedere economic al fermelor de dimensiuni mici, medii și a fermelor de familie.

 

În acest context, se impun măsuri de sprijin pentru evitarea abandonului activităților agricole, pentru asigurarea accesului pe piață și realizarea de investiții, factori care vor conduce la stabilizarea și creșterea nivelului veniturilor.

 

Restructurarea fermelor mici și mijlocii care să producă pentru piaţă sub o formă de organizare economică, consolidarea fermelor de familie, precum și încurajarea acestora de a se asocia sub diferite forme (cooperative sau grupuri de producători, sau parteneriate informale/formale pentru asigurarea lanțurilor scurte agroalimentare) contribuie la creșterea puterii de reprezentare a acestora pe lanțul de producție, fapt care se va reflecta ulterior în stabilizarea și creșterea nivelului veniturilor.

 

Abordarea acestei nevoi specifice va asigura noi oportunități pentru facilitarea restructurării fermelor, integrarea fermelor mici/medii pe piață și dezvoltarea fermelor de familie.

 

Acest sprijin va crea premisele ulterioare îmbunătățirii performanțelor economice prin modernizarea fermelor mici și mijlocii, prin investiții în active fizice.

 

Deși fermierii români, în special fermierii mici și mijlocii, au început să înțeleagă importanța conceptului de cooperare și avantajele ce decurg din aceasta, există încă reticențe în a se organiza în forme asociative și parteneriate viabile din punct de vedere economic.

 

De aceea, este necesară o abordare mai intensă a conceptului de cooperare, atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, depozitare, condiționare, procesare, cantitate şi calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună, optimizându-și în acest mod costurile.

 

Este necesar un sprijin specializat pentru a informa și stimula fermierii să se implice în aceste structuri/grupuri, dar și creșterea nivelului de capitalizare a formelor asociative pentru ca acestea să funcționeze eficient, în beneficiul membrilor, pe termen lung. Această nevoie ar trebui să fie abordată inclusiv printr-o politică fiscală care să stimuleze înființarea în concordanță cu principiile cooperatiste și funcționarea, consolidarea și dezvoltarea, de forme asociative în agricultură. Nevoile menționate mai sus există în toate sectoarele agricole, inclusiv în sectorul pomicol, caracterizat de un număr insuficient de forme asociative, ceea ce contribuie, de asemenea, la nivelul slab de competitivitate al producătorilor primari.

 

Un alt aspect care se impune a fi abordat este nevoia de conștientizare a fermierilor asupra oportunităților pe care le oferă parteneriatul cu alți actori implicați în sectorul agro-alimentar (ex. institute de cercetare, instituții de învățământ, unități de procesare) și implicarea lor în acestea pentru dezvoltarea unor aplicații, procese și produse inovatoare.

 

Prin asociere în activitățile de afaceri, fermierii își vor consolida puterea de negociere, pot cumpăra echipamente agricole, tehnologii și alte inputuri agricole la prețuri convenabile, pot avea acces mai uşor la credite și pot introduce inovații și idei noi de management, sunt amortizate efectele grave asupra membrilor în situații de criză, accesibilitate mai ridicată și creșterea absorbției de fonduri europene, toate acestea având un impact pozitiv asupra rentabilității afacerii pe termen lung.

 

Formele asociative pot juca un rol important în rezolvarea problemelor de management cu care se confruntă fermele și în construirea de mijloace de creștere a venitului acestora. Sprijinul pentru înființarea de grupuri de producători, organizații de producători în sectorul agricol şi cooperative, va contribui la reducerea dezavantajelor structurale, la consolidarea poziţiei pe piaţă a fermierilor si combaterea practicilor comerciale neloiale.

 

Participarea activă a fermierilor în forme de asociere și parteneriate alături de cercetători și alți actori implicați, va contribui la creșterea viabilității exploatațiilor prin aplicarea unor procese inovatoare și obținerea unor produse cu o accesibilitate crescută pe piață, mai ales pe piața locală, rezultând astfel, creșterea competitivității fermelor și orientarea lor către piață.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 1

Sprijinirea veniturilor agricole viabile și a rezilienței în întreaga uniune pentru sporirea securității alimentare

 

 

 

Code of the need (MS) 03
Title of the need Creșterea gradului de reziliență a exploatațiilor agricole la impactul negativ al factorilor climatici precum şi în urma pierderilor provocate de animalele sălbatice
Description/formulation of the need Sectorul agricol prezintă un risc inerent și este imperativ necesar ca fermierii să aibă la dispoziție diferite instrumente pentru a face față pierderilor din producție (cum ar fi cele care rezultă în urma fenomenelor climatice sau a bolilor animalelor și ale plantelor ) și volatilității prețurilor.

 

Astfel, este necesară implementarea unor instrumente pentru gestionarea riscurilor de către fermieri și de răspuns la situații de criză. Pe lângă plățile directe care pot avea un impact semnificativ asupra stabilizării veniturilor, pentru anumiți fermieri se pot include instrumente de prevenire obligatorii sau condiționate, menite să îi ajute pe fermieri să își sporească reziliența.

 

În România, în general, resursele naturale sunt în stare bună, însă sistemele de management al riscului și serviciile prin care riscurile potențiale pot fi aplanate sunt insuficiente. Chiar și fermele comerciale au, în mare parte, o bază materială insuficientă și sunt dotate inadecvat pentru a face față riscurilor climatice, evenimentelor climatice nefavorabile sau a evenimentelor catrastrofale. Majoritatea fermelor nu sunt dotate cu sisteme de avertizare/protecție împotriva efectelor climatice adverse, care au menirea de a preîntâmpina pagubele produse de fenomenele meteo extreme și respectiv, atacuri de boli sau dăunători.

Este necesar ca fermierii să gestioneaze mai bine riscul în cadrul propriei afaceri, deoarece pe termen mediu și lung se preconizează un impact mare al schimbărilor climatice asupra producției primare. Posibile riscuri sunt cele de scădere a activității economice cauzate de incidente de mediu, dezastre naturale și efectele schimbărilor climatice (ex.: inundații persistente, exces de umiditate, viituri torențiale,  alunecări de teren, eroziune puternică a solului, pagube cauzate de furtuni, secetă pedologică extremă, focare de boli, lipsa accesului la resurse de apă etc.). De asemenea, în ultimii ani, au devenit din ce în ce mai dese atacurile animalelor sălbatice, în special porcii mistreţi, asupra culturilor agricole, iar pagubele produse fermierilor pe terenurile agricole pot fi semnificative.

 

De asemenea, fermierii și autoritățile responsabile trebuie să prevină, acolo unde este posibil, și să reducă posibilele efecte ale dezastrelor naturale, evenimente climatice adverse și evenimente catrastrofale. În condițiile în care aceste fenomene sunt deja prezente, nevoia refacerii potențialului agricol este esențială pentru reluarea activității de producție a fermierilor.

 

Este important să fie implementate sisteme pentru gestionarea și aplanarea implicațiilor economice ale acestor riscuri, în acest fel fermierii ar putea minimiza efectele evenimentelor catastrofale, schimbărilor climatice, ale factorilor sanitari care pot afecta producția, viabilitatea generală a afacerii și siguranța gospodăriei precum și asigurarea surselor de hrană și de venit.

 

În mod similar, existenţa unor instrumente de sprijin pentru prevenţia și reducerea efectelor acestor fenomene și refacerea producţiei agricole conduce la creșterea biosecurității fermelor și la reducerea riscului de abandon a activității prin refacerea potențialului agricol al fermelor, prevenirea bolilor și dăunătorilor pentru plante și animale (PPA, altele).

 

Este nevoie de un sistem eficient de management al riscurilor dar și de investiţii în infrastructura agricolă şi modernizarea exploataţiilor din perspectiva gestiunii riscurilor climatice, cum ar fi  în sectorul de legume–fructe (sisteme de protecție a culturilor adaptate la fenomenele climatice cu care se confruntă agricultura românească) și sectorul vitivinicol,  în vederea atenuării gradului de vulnerabilitate în faţa ameninţărilor externe de tipul fenomenelor climatice extreme.

 

În contextul situației actuale privind schimbările climatice se constată creșteri ale temperaturii medii anuale ce amplifică fenomenele climatice extreme (secetă, inundații etc.).

Infrastructura de irigaţii din România nu este total adaptată din punct de vedere al eficienţei utilizării resurselor. Infrastructura secundară este încă deficitară din punct de vedere al adaptării și modernizării din perspectiva utiliizării eficiente a resursei de apă.

 

Modificarea condițiilor climatice poate conduce la creșterea incidenței atacurilor dăunătorilor și bolilor, la reducerea productivității naturale a terenurilor agricole și forestiere și la cresterea riscului de deşertificare. În vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice și îmbunătățirea rezilienței mediului la acestea, este necesară înființarea, extinderea și/sau modernizarea amenajărilor de irigații, desecare, drenaj, promovarea de tehnologii și practici noi de management agricol pentru gestionarea fenomenului de creștere al incidenței atacurilor dăunătorilor și bolilor (ex. utilizarea rațională a îngrășămintelor și a substanțelor de protecția plantelor), adoptarea de măsuri pentru managementul riscului, înființarea de perdele forestiere de protecție a câmpului și informarea fermierilor cu privire la cele mai bune practici agricole, spre exemplu cu privire la soiurile utilizate, consumul de apă sau utilizarea eficientă a inputurilor.

 

Aceste acțiuni urmăresc atenuarea fenomenului de secetă excesivă și a manifestării atacurilor dăunătorilor și a bolilor, ameliorarea climatului local, acoperirea pierderilor cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale față de efectele schimbărilor climatice, precum și eficientizarea utilizării resurselor de apă dulce.

 

Prin realizarea procesului de desecare-drenaj se urmărește creșterea capacității de producție a terenurilor agricole și extinderea suprafețelor cu folosință agricolă prin scoaterea unor terenuri de sub efectul excesului de umiditate. De asemenea, aceste lucrări contribuie la întoarcerea în circuitul economic a terenurilor degradate de acțiunea unor factori naturali sau antropici – soluri sărăturate, acide, nisipoase, poluate cu reziduuri petroliere sau de altă natură, terenuri ocupate de halde de steril provenite de la exploatările miniere sau alte activitați industriale.

 

De asemenea, prin lucrările de combatere a eroziunii solului se va urmări prevenirea și diminuarea degradării terenurilor agricole prin eroziune de suprafață și adâncime, asigurând-se condiții favorabile de utilizare a terenurilor.

 

Lucrările din sistemele de combatere a eroziunii solului își manifestă efectul din momentul execuției acestora, fară să țină seama de limitele proprietăților și independent de voința administratorului lucrărilor sau a proprietarilor de terenuri.

În contextul actual în care evenimentele hidrologice majore s-au intensificat, instabilitatea climatică căpătând o cadență aproape anuală, fiecare componentă a domeniuiui îmbunătățirilor funciare este concepută să funcționeze în complex cu celelalte.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 1

Sprijinirea veniturilor agricole viabile și a rezilienței în întreaga uniune pentru sporirea securității alimentare

 

 

 

Code of the need (MS) 04
Title of the need Modernizarea și restructurarea  exploatațiilor mici/mijlocii, în special fermele de familie, prin investiții pentru îmbunătățirea productivității
Description/formulation of the need În vederea îmbunătățirii performanțelor economice și totodată consolidării exploataţiilor agricole, sunt necesare investiţii,  aplicarea de noi tehnologii care să vizeze îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute, promovării economiei circulare în scopul reducerii costurilor de producţie şi creşterii competitivităţii cât și promovarea formelor asociative ca soluție a problemelor structurale și accesul la piață, cu care se confruntă fermele mici și mijlocii.

 

Agricultura RO are un grad de dotare insuficient al exploatațiilor mici și mijlocii, iar acesta scade proporțional cu scăderea dimensiunii exploatației, efectele reflectandu-se in performanţa generală a fermei cât şi în menţinerea pe piaţă.

 

Gradul scăzut de dotare cu utilaje și echipamente inclusiv pentru irigaţii, amenajări de desecare, drenaj, dar şi uzura fizică şi morală, conduc la o productivitate scăzută.

 

Astfel, este nevoie de  dotarea femelor cu utilaje și echipamente performante, în vederea facilitarii fluxurilor optime de producţie, inclusiv sisteme de irigaţii moderne, în scopul creșterii productivității acestora.

Mulți fermieri, mai ales cei mici, de familie şi cei din zona montană, au sisteme de producție uzate fizic, neadaptate, de calitate slabă și facilități de depozitare și prelucrare inadecvate sau inexistente.

 

Prin urmare nevoia de investiții în echipamente, mașini, utilaje, spaţii post-recoltare şi condiţionare, mijloace de producție, procesare și valorificare este înca de actualitate cu atât mai mult la anumite sectoare care au început să se dezvolte în urma infuziilor de tip grant din FEADR cum ar fi sectorul pomicol.

 

Totodată fermele au dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza mijloacelor financiare proprii insuficiente și a accesului redus la finanțare. Fermele mici și mijlocii care produc pentru piaţă în sistem organizat, în special fermele de familie și formele asociative ale acestora, au nevoie de sprijin susţinut pentru a valorifica potențialul și a crește competitivitatea.

 

In sectorul zootehnic se identifică nevoia de prioritizare a sub-sectoarelor agricole cu tendinţe de diminuare a efectivelor, prin investiții în ferme de reproducție  și  de creştere a animalelor, având în vedere deopotrivă și faptul că preferințele consumatorilor în RO sunt din ce în ce mai diversificate, iar potenţialul de creştere economică poate fi exploatat în aceste sectoare, contribuind astfel la realizarea unui sector competitiv.

 

Este necesară promovarea investițiilor a căror capacitate de producție asigură sustenabilitatea economică și reziliența la schimbările economice și de mediu, capabile să facă față fluctuațiilor piețelor și a prețurilor.

 

Totodată, s-a identificat nevoia de sprijin a  sub-sectoarelor care reuşesc să fie competitive să producă pentru satisfacerea pieţii, în vederea menținerii și/sau creșterii competitivității acestora cu atât mai mult în conditiile actuale de pandemie în care o serie de parametri economici s-au modificat major. În ceea ce privește sectorul vegetal, acesta are  un randament sub potențialul agricol. Fermele au deficit legat de dotarea cu utilaje și echipamente și de aplicarea ultimelor  tehnologii inovative ce permit o dezvoltare competitivă. Și în acest caz, ca și în cel al sectorului zootehnic, se identifică nevoia prioritizării și acordării de sprijin sub-sectoarelor/culturilor competitive, care au potențial mare de dezvoltare și care se pretează pentru aceste categorii de ferme.Abordând aceste nevoi, fermele vor îmbunătăţi eficiența costurilor și productivitatea muncii și diversifica veniturile.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 2

Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității

 

 

Code of the need (MS) 05
Title of the need Creșterea investițiilor în agricultura de precizie, digitalizare, ca instrumente esențiale pentru sustenabilitatea sectorului agricol și pentru creșterea competitivității
Description/formulation of the need Sectorul agricol trebuie să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriție în creștere la nivel mondial și pentru a răspunde provocărilor, toate acestea pe fondul creșterii populației, ceea ce a condus la creșterea cererii pentru produsele agricole.

 

Având în vedere nevoia de a produce mai mult într-un mod sustenabil, agricultura de precizie poate deveni un instrument esențial pentru sustenabilitatea sectorului agricol și pentru creșterea competitivității.

 

Utilizarea de tehnologii inovatoare este reflectată în efectele socio-economice cum ar fi: creșterea producției, reducerea consumului de inputuri, îmbunătățirea condițiilor de lucru ale fermierilor, menținerea structurii solului, conservarea și îmbunătățirea caracteristicilor solului, creșterea rezervei de apă din sol, reducerea cheltuielilor cu irigarea culturilor, reducerea cheltuielilor cu administrarea produselor de protecția plantelor și a îngrășămintelor chimice utilizarea de material genetic rezistent la secetă și la anumite boli și dăunători etc.

 

Este nevoie de digitalizarea agriculturii și utilizarea agriculturii de precizie pentru utilizarea tehnologiei în scopul creșterii eficienței, prin creșterea producției și reducerea costurilor generate de consumul de resurse, creșterea productivității muncii, etc.

 

Introducerea noilor tehnologii în procesarea producției primare îi ajută pe fermieri să asigure sustenabilitatea fermelor, contribuind totodată la echilibrarea balanței comerciale.

 

Fermierii care practică agricultura de precizie vor fi capabili sa utilizeze în cea mai bună măsură produsele chimice și organice (produse de protectie a plantelor sau îngrășăminte chimice și organice), conducând în același timp la eficientizarea și creșterea producției agricole, generând o calitate a produselor îmbunătățită şi un consum redus de resurse.

 

Prin utilizarea de senzori, hărți digitale de tip ortofotoplan și supervizare meteo agricultorii vor fi în măsură să identifice ariile specifice ale câmpului care au nevoie de un tratament special și să concentreze aplicarea produselor chimice numai în aceste zone, reducând cantitatea de substanțe chimice, optimizând perioada de realizare a lucrărilor agricole și consumul de inputuri.

 

Având în vedere că adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii și/sau a noilor practici agricole durează, de obicei, schimbul de cunoștințe de la fermier la fermier, dar și între comunitățile de fermieri cu sprijinul terților, cum ar fi formele asociative din sectorul agricol, organizații de fermieri, organizații ale societății civile locale, unităţi de cercetare-dezvoltare agricolă  sau autoritățile publice, este adesea foarte util și necesar.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 2

Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității

 

 

 

Code of the need (MS) 06
Title of the need Nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective
Description/formulation of the need Având în vedere datele furnizate în analiza SWOT privind situația actuală asocierii din sectorul agro-alimentar, este  necesară o abordare mai intensă a conceptului de cooperare atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, depozitare, cantitate şi calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare), optimizându-și în acest mod costurile, având o putere de negociere mai mare și un acces mai facil pe piața internă, inclusiv locală, dar și pe piața internațională.

 

Numărul relativ scăzut de forme asociative viabile economic, timpul îndelungat (2-3 ani) necesar membrilor de a se adapta la cerințele și regulile impuse de cadrul legislativ pentru formele asociative (cooperative, grupuri de producători) până la momentul în care acestea funcționează eficient, cooperarea deficitară cu alți actori ai lanțului alimentar, sunt impedimente care trebuie depășite pentru a obține produse competitive.

 

De asemenea, informațiile relevante insuficiente la nivelul individual al fermierului, atât cele din avalul lanțului alimentar cu privire la prețuri, producție, consum și stocuri cât și cele aferente accesului la tehnologii inovative, conduc la concluzia că stimularea asocierii fermierilor cu alți actori din lanț (procesatori, comercianți, distribuitori, institute de cercetare etc) și organizarea în forme asociative sau constituirea de parteneriate va contribui la creșterea capacității acestora de a face față riscului volatilității pieței într-o manieră mai eficientă și va diminua impactul economic negativ generat de pandemia COVID 19, epizootii și calamități naturale cu care se confruntă România.

 

Capitalizarea rămâne însă cea mai grea barieră de depășit pentru formele asociative, cu predilecție pentru cooperative, în contextul în care majoritatea cooperativelor au o bază materială insuficientă și nu dețin decât capital social. În plus, membrii cooperatori au nevoie la rândul lor de capitalizare pentru afacerile curente, ceea ce determină lipsa de lichidități pentru investiții ale cooperativelor, acestea fiind în continuare captive în paradigma de comercianți/traderi ai producției/inputurilor membrilor. O susținere concertată în sensul capitalizării și consolidării patrimoniului acestora, ar permite demararea unor proiecte de investiții care să adauge valoare producției primare a membrilor, să crească competitivitatea exploatațiilor, cu implicații în dezvoltarea economică sustenabilă a comunității locale, inclusiv în zona montană.

 

Un alt aspect care reprezintă o piedică pentru legalizarea asocierii și a cooperării îl reprezintă situația funciară neclară a terenurilor agricole aduse ca aport la patrimoniul formei asociative, ceea ce conduce la concluzia că este necesară finalizarea programelor de cadastrare ce se desfășoară la nivelul localităților.

 

Sprijinul pentru înființarea de grupuri de producători și organizații de producători în sectorul agricol, inclusiv în cel pomicol, va contribui la reducerea dezavantajelor structurale şi la consolidarea poziţiei pe piaţă a fermierilor. De asemenea, stimularea formelor asociative existente (cooperative, grupuri și organizații de producători) în vederea orientării lor către performanță va conduce la obținerea unor produse mai competitive, aspect care va îmbunătăți poziția fermierilor, în special a celor care dețin exploatații de mici dimensiuni, în lanțul valoric.

 

Cooperarea în parteneriate alături de cercetători și alți actori implicați va contribui la creșterea viabilității exploatațiilor prin aplicarea unor procese inovative și obținerea unor produse cu o accesibilitate crescută pe piață, mai ales pe piața locală prin intermediul lanțului scurt de aprovizionare.

 

Stimularea cooperării va contribui totodată la echilibrarea balanței comerciale a României, creșterea valorii adăugate a producției primare, consolidarea rolului fermierilor și  integrarea pe vertical a acestora în lanțul valoric (procesare, distribuție, comercializare).

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 2

Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității

 

 

 

Code of the need (MS) 07
Title of the need Dezvoltarea/modernizarea/retehnologizarea industriei alimentare  și practicarea unor politici sustenabile de stimulare a procesării  în scopul diminuării comerțului cu materii prime și creșterea valorii adăugate
Description/formulation of the need Cu toate că nivelul performanţei din industria alimentară a crescut, există încă nevoie de restructurare, pentru a ajuta sectorul să rămână competitiv şi să respecte standardele de siguranţă alimentară şi calitate a produselor şi pentru a stabili verigi de comercializare eficiente între industria alimentară şi marea majoritate a agricultorilor.

 

În România, sectorul de procesare a produselor agricole are nevoie de investiții, în special pentru modernizarea unităților existente cu echipamente și  procese tehnologice inovatoare inclusiv echipamente care să faciliteze aplicarea conceptului de economie circulară și care să determine creșterea productivității, productivitate care în momentul de față este scăzută raportat la UE28.

 

Din punct de vedere al competitivității, industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor alimentare în raport cu capacitatea de producție a produselor agricole autohtone, aspect ce se poate observa din faptul că se exportă materii prime și se importă alimente procesate.

 

Astfel, este necesară concentrarea sprijinului pe acele produse agro-alimentare pentru care există producție de materii prime diversificate și pentru care există cerere pe piață, pentru realizarea unor capacități de procesare primară și procesare pentru obţinerea produselor finite, dar și depozitare/ stocare/condiționare care să asigure o valorificare la prețuri competitive în funcție de perioadă, atât în sectorul vegetal cât și în cel zootehnic.

 

În acest sens, nevoia de investiții în spații de producție și tehnologii moderne, dezvoltarea de noi produse, aplicarea practicilor și tehnologiilor inovatoare este mare în industria laptelui și a produselor lactate, în procesarea produselor horticole și cartofi, în industria cărnii, a produselor de panificație, dar și a produselor cu valoare adăugată mare – produse ecologice, produse înregistrate în sisteme de calitate europene (Indicaţie Geografică Protejată (IGP), Denumire de Origine Protejată (DOP), Specialitate Tradiţională Garantată (STG), Denumire de Origine Controlată (DOC), produs montan etc.) și naționale.

 

Stimularea acestor domenii va conduce la îmbunătățirea productivității, creșterea competitivității și a sustenabilității unităților de procesare care respectă standardele UE (siguranță alimentară și trasabilitate), a operatorilor certificați ecologic care obțin produse ecologice, precum și creșterea ponderii pe piață a produselor autohtone cu valoare adăugată mare.

 

Totodată, fermele mari care produc pentru piaţă în sistem organizat trebuie să fie încurajate să proceseze materia primă, în vederea creșterii competitivității și a veniturilor, cu impact major social cât și economic pentru comunitatea locală. În acest sens, este nevoie de creșterea competitivității inclusiv la nivelul fermelor gestionate de tinerii fermieri pentru procesarea producţiei.

 

De asemenea, folosirea de resurse și materii prime locale este un mijloc de stimulare a întreprinderilor rurale cu beneficii socio-economice multiple, inclusiv în perspectiva creșterii ponderii valorii adăugate brute din industria alimentară şi agricultură.

 

Progresele realizate vor echilibra nevoia de procesare în raport cu capacitatea de producție internă cu efecte pozitive asupra balanței comerciale, mai ales în contextul unei piețe aflate în plină dezvoltare și a interesului crescut al consumatorului pentru alimente sănătoase cu impact redus asupra mediului.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 2

Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității

 

 

 

Code of the need (MS) 08
Title of the need   Nevoia de acces la instrumente financiare
Description/formulation of the need Fermierii şi unităţile de procesare au nevoie, pentru realizarea investitiilor, de acces facil la sursele de finantare, iar sistemele de creditare si garantare sa fie adaptate permanent în raport cu nevoile sectorului de producție agricol si pentru procesare (din punctul de vedere a costurior de finanţare și al garanțiilor).

 

În România sursele de finanțare sunt mai puțin accesibile întreprinderilor din zonele rurale (în special celor nou înființate) și sectorului agricol în general. În ciuda instrumentelor financiare implementate în perioadele de programare anterioare sectorul agricol prezintă în continuare un deficit major de finanțare pe fondul riscului ridicat asociat acestui sector, cât și a slabei capitalizări a fermelor și lipsa garanțiilor.

 

Îmbunătățirea accesului la sursele de finanțare ar sprijini fermele, inclusiv formele asociative, în procesul de modernizare și de orientare mai intensă înspre piață, inclusiv de participare la lanțuri scurte de aprovizionare, în procesul de achiziționare mai competitivă a input-urilor, de diversificare a producției și de îmbunătățire a operațiunilor și a viabilității generale. Instrumentele financiare sunt importante în mod specific atunci când fermele şi unităţile de procesare demarează proiecte de investiții, avȃnd ȋn vedere dificultatea acestor categorii de beneficiari de a-şi asigura cofinanţarea privată.

 

Aşadar, numeroase ferme au dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza mijloacelor financiare proprii insuficiente și a accesului redus la finanțare. De asemenea, numeroşi fermieri cu exploatații de mici dimensiuni şi/sau tineri nu sunt bancabili, atât în contextul înregistrării veniturilor, în cazul persoanelor fizice, dar şi în general în ceea ce priveşte demonstrarea veniturilor, astfel încât să beneficieze de finanţare prin sistemul bancar.

 

Exploatațiile agricole, indiferent de dimensiunea economică, au nevoie de sprijin pentru  a valorifica potențialul și a deveni competitive.  Orientarea către piaţă a antreprenorilor din domeniul agro-alimentar va contribui substanţial la creşterea puterii financiare a acestora, însă pentru a fi competitivi pe piaţă, au nevoie de investiții în construcții, echipamente, utiaje, spaţii post-recoltare şi condiţionare, sisteme de sortare, calibrare, transport marfă, promovare, dar şi de lichidităţi etc. De altfel, nevoia accesului la lichidităţi s-a accentuat pe fondul crizei sanitare provocate de pandemia COVID-19.

 

Îmbunătățirea accesului la sursele de finanțare ar sprijini fermele în procesul de modernizare și de orientare mai intensă înspre piață, inclusiv de participare la lanțuri scurte de aprovizionare, în procesul de achiziționare mai competitivă a input-urilor, de diversificare a producției și de îmbunătățire a operațiunilor și a viabilității generale. Astfel, este nevoie de instrumente financiare care să asigure soluții bancare adecvate la costuri sustenabile.

Totodată, pentru ca accesul la finanțare să crească este nevoie de educație financiară  în rândul fermierilor, astfel încât relațiile cu instituțiile bancare și nebancare să fie mai bune.

Prioritisation on the level of the CSP
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 2

Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității

 

Code of the need (MS) 09
Title of the need Creșterea competitivității și sustenabilității sectoarelor sprijinite prin programe sectoriale – vitivinicol, pomicol, legumicol și apicol
Description/formulation of the need A.   Creșterea competitivității sectorului vitivinicol

Situația actuală a sectorului vitivinicol arată posibilităţile limitate ale producătorilor mici şi mijlocii şi nevoia continuă de sprijinire a acestora. România consideră esenţială sprijinirea susţinută a acestui sector, orientarea către piaţă a producătorilor mici şi mijlocii, care produc pentru piaţă în sistem organizat, pentru a deveni competitivi şi adaptaţi la cerinţele pieţei.

 

Cu toate că România se află pe locul 5 în UE şi pe 10 la nivel mondial după suprafaţa plantată cu viţă-de-vie, iar calitatea deosebită a soiurilor de struguri platante în potgoriile româneşti este recunoscută pe plan internaţional, viticultorii români mici şi mijlocii nu sunt suficient de competitivi în raport cu potenţialul existent în arealele viticole româneşti. Plantaţiile viticole îmbătrânite, schimbările climatice, atacurile bolilor şi dăunatorilor, lipsa tehnologiilor moderne de producţie şi procesare, precum şi deficitul de forţă de muncă generează un interes tot mai scăzut al producătorilor din sectorul vitivinicol de a se dezvolta şi de a ieşi pe piaţă cu vinuri de bună calitate.

 

Schimbările climatice petrecute în România în ultimii ani, au condus la apariția secetei în unele regiuni viticole din sudul țării, cu efecte negative asupra producției de struguri pentru vin. Pentru a preveni pe viitor perpetuarea acestui fenomen meteorologic, ar trebui crescut interesul producătorilor români pentru modernizarea exploataţiilor viticole prin finanţarea instalaţiilor de irigare în cadrul plantațiilor viticole.

 

Astfel, una dintre principalele nevoi ale viticulturii româneşti  este menţinerea interesului producătorilor din sectorul vitivinicol de a se dezvolta în raport cu cerinţele pieţei oferind produse îmbunătăţite calitativ, dar şi cu o vizibilitate sporită pe piaţa internă şi externă.

 

Eficientizarea procesului de producţie şi adaptarea continuă la cerinţele pieţei implică investiţii în active tangibile şi intangibile, inclusiv pentru dezvoltarea produselor inovative, fiind necesară o aliniere tehnologică la standardele competitorilor internaţionali, investiţiile în tehnologii inovative având teren fertil în exploataţiile viticole româneşti.

 

În mod complementar nevoilor de investiţii în acest sector, sunt necesare servicii de consultanţă în viticultură și vinificație. Accesul la specialiști în viticultură și vinificație este foarte important dat fiind faptul că există consultanți internaționali foarte cunoscuți, cu experiență la nivel mondial, care pot ajuta la transferul de know-how și la implementarea unor bune practici.

 

Este necesară susţinerea pregătirii unor specialiști în viticultură și oenologie, prin cursuri de scurtă durată în perioadele cu mai puțină activitate, în străinatate și/sau în România, precum şi organizarea unor astfel de cursuri cu specialiști de prestigiu, prin asociațiile profesionale.

 

Descrierea nevoii privind serviciile de consultanţă şi consiliere se regăseşte în cadrul obiectivului transversal privind promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură.

 

După absorbția a peste 360 mil euro în cadrul măsurii de restructurare/reconversie și înființarea a peste 30.000 ha de plantații noi și de absorbție de  aprox. 50 mil.euro pentru investiții noi în crame, este imperios necesar ca producătorii de vin din România să își facă cunoscute vinurile în plan internațional.

 

În acest sens, continuitatea măsurilor privind restructurarea şi reconversia-modernizarea plantaţiilor vitivinicole, alături de susţinerea defrişărilor din motive fitosanitare, normarea încărcăturii de rod precum si investiţiile în tehnologii de producţie a vinului, dar şi facilităţi de procesare, infrastructura cramelor, împreună cu măsurile dedicate asigurării culturilor de viţă de vie reprezintă piloni de susţinere ai unei viticulturi româneşti competitive în contextul PAC post 2020.

 

În ceea ce priveşte vinurile româneşti, în ciuda calităţii deosebite a acestora, în continuare nu sunt suficient de vizibile pe piaţă, astfel încât măsura de promovare a vinurilor, care are un potențial deosebit, ar acoperi o nevoie importantă în contextul creşterii competitivităţii sectorului viti-vinicol, respectiv vizibilitatea şi recunoaşterea pe piaţa internă UE a vinurilor produse în România și informarea consumatorilor privind beneficiile consumului moderat de vin.

 

Participarea producătorilor români de vinuri la marile târguri și expoziții de vinuri din toată lumea va oferi posibilitatea acestora de a-și face cunoscute vinurile și de a încheia contracte de export cu parteneri externi, ţinând cont şi de faptul că  pătrunderea pe piața internațională a vinurilor este îngreunată de lipsa unui brand de țară viticolă/branduri regionale, de care producătorii români de vinuri ar putea beneficia.

 

Având în vedere trendul ultimilor ani, de înființare a unor crame de capacitate mică, tip boutique, care vinifică și oferă spre vânzare producția unor plantații mici, se identifică drept oportună posibilitatea înființării unor astfel de unități în vederea valorificării superioare a vinurilor de bună calitate. În acest context, sprijinirea turismului vitivinicol ar putea constitui un ajutor foarte important pentru dezvoltarea brandului de ţară/regiune, dar şi pentru dezvoltarea zonelor rurale şi susţinerea economiei rurale în arealele viticole.

 

Crizele recent apărute pe plan international (embargo-ul Federației Ruse, impunerea de către Statele Unite ale Americii, principala piață de export de vinuri a Uniunii, a unor taxe suplimentare la import pentru vinurile din Uniune, pandemia de COVID-19) au confirmat că sectorul vitivinicol nu s-a stabilizat fiind deosebit de sensibil, ca urmare a procesului de reorganizare. Situația actuală arată accesul limitat al producătorilor mici si mijlocii faţă de posibilităţile oferite sectorului vitivinicol nevoia de susținere continuă, având în vedere lipsa puterii economice şi logistice a acestora, inclusiv prin acumulare de cunoştinţe prin schimburi de experienţă, dar şi prin posibilitatea de a valorifica sub-produsele din sectorul vitivinicol, aspecte ce pot contribui la stabilizarea economică a producătorilor din sectorul viticol deja vulnerabilizaţi în contextul factorilor mai sus prezentaţi.

 

 

B. Creșterea competitivității sectorului pomicol

Având în vedere situația plantațiilor pomicole la momentul actual, unde mai mult de 60% sunt plantații îmbătrânite, cu potențial redus și productivitate scăzută, se impune continuarea sprijinirii înființării de plantații noi și a reconversiei plantațiilor îmbătrânite.

În acest moment, peste jumătate din plantațiile pe rod sunt în sistem extensiv (58%), cu eficiențe scăzute, produsele obținute de fermieri neputând concura cu cele obținute în plantațille super-intensive sau intensive, existente la nivel internațional.

La nivelul plantațiilor pomicole, se impune continuarea finanțărilor privind înlocuirea soiurilor neadaptate la condițiile de mediu și la cerințele pieței, pe de-o parte datorită presiunilor date de schimbările climatice pe de altă parte existând necesitatea de a introduce în cultură soiuri rezistente la stresul biotic și abiotic.

Un alt element important este reprezentat de continuarea și creșterea investițiilor în înlocuirea echipamentelor şi instalațiilor uzate atât din punct de vedere fizic cât şi moral din cadrul fermei.

 

De asemenea, sunt necesare finanțări suplimentare și țintite pe digitalizarea agriculturii și anume: accesul la infrastructura de internet de calitate, stații agrometeorologice, aplicații TIC (de ex: prognoză meteo, utilizarea echipamentelor tehnice, datele pieței), agro-aplicații privind producția de culturi (furnizate de producătorii de produse agrochimice sau de echipamente), GPS (echipamente pentru agricultură de precizie; de exemplu fertilizare precisă sau dispozitive automate de conducere echipamente), senzori (pentru detectarea mediului și caracteristicile plantelor), producerea hărților digitale (probe de sol, date prin satelit etc.), drone folosite în agricultură (pentru observarea plantelor sau a unui obiectiv specific în anumite locații sau chiar plante individuale), sisteme de irigare de precizie, tehnologii de fertilizare precisă, tehnologii de cultivare și însămânțare de precizie, tehnologii de pulverizare de precizie, realitate mărită, sisteme de informare și gestionare a fermei (software pentru înregistrarea fluxurilor de lucru, asistență decizională etc.).

 

Există nevoia profundă la nivelul fermelor medii și mari de a avea instrumente perfomante de monitorizare și evaluare a producției. Se impune finanțarea echipamentelor moderne care pot determina momentul optim de recoltare, determinarea în timp real a conținutului de macro și microelemente din plantă și fruct etc.

 

Un sector foarte deficitar în acest moment în pomicultură este cel al pepinierielor cu un impact deosebit de important în lipsa materialului săditor, fermierii fiind obligați a importa în general soiurile necesare conform proiectului tehnic agreat. De asemenea, se impune finanțarea obținerii de noi soiuri și hibrizi la principalele specii cultivate, aclimatizate în România, care ulterior să fie înmulțite în pepiniere.

 

De asemenea, un aspect deosebit de important este dat de înmulțirea soiurilor românești create în ultimii ani, deosebit de valoroase, dar aproape inexistente în cultură, deși răspund la nevoile date de sensibilitate la boli și dăunători sau de rezistența la anumiți factor abiotici.

 

Un aspect important, este reprezentat de necesitatea extinderii plantațiilor de arbuști fructiferi și înființarea de noi plantații de arbuști fructiferi, având ca scop valorificarea produselor proaspete și/sau procesate provenite de la diverse specii de arbuști, cu potențial dovedit în contextul pedo-climatic al țării noastre.

 

De asemenea, se impune continuarea finanțărilor plantaților pomicole în sistem ecologic și/sau conversia celor convenționale, România având un număr destul de mic de operatori în pomicultura ecologică și cererea pentru produse bio este acoperită din import.

 

Capacitatea de depozitare la nivelul fermei sau a formelor asociative este la niveluri încă foarte scăzute, necesitând finanțări susținute și constante în continuare. Amabalarea și etichetarea corespunzătoare sunt deficitare, comparativ cu produsele din exteriorul țării.

 

Există foarte puține unități moderne de procesare a fructelor, existând o nevoie reală de a finanța în continuare unitățile noi de procesare.

 

În România există o mare fractură în producători și consumatori. Fructele românești nu ajung la consumator decât într-o pondere destul de mică. Fermierii români au nevoie de strategii specifice de marketing și de sprijin în acest sens. De asemenea, se impune un sprijin special pentru impulsionarea exporturilor de fructe și deschiderea de piețe noi de desfacere.  De asemenea, promovarea si sprijinirea aderarii la o schema de calitate poate facilita accesul produselor din sectorul pomicol pe piata.

Un mare accent în acest moment în lume se pune pe conținutul nutritiv al produselor agroalimentare, fiind o corelație puternică între diferite boli (de ex. Parkinson, diabet, ș.a.) și conținutul nutritiv.

Astfel,  pentru a putea exista pe piața internațională, sunt necesare metode de monitorizare a conținutul nutraceutic al fructelor și al produselor procesate din ele, conținutul de nitriți, nitrați, pesticide, în timp real, prin echipamente digitale moderne și impulsionarea celor care corespund standardelor agreate.

 

La nivelul fermierilor ce activează în pomicultură există încă puțină cunoaștere în ceea ce privește tehnologiile moderne, materialul biologic nou, soluțiile inteligente de gestionare a fermei. Se impune finanțarea și/sau promovarea evenimentelor de tipul zilelor deschise, seminarii, webminarii, seminarii în fermă precum și parteneriate cu organizațiile de cercetare, producătorii de TIC, producătorii de pesticide și îngrășăminte, instituțiile de învățământ, reprezentanți ai administrației centrale și locale.

 

De asemenea, asocierea în pomicultură este la niveluri extrem de reduse, fiind o cauză importantă în blocajele existente în domeniu și astfel este necesară continuarea eforturilor de sprijinire a asocierii în acest sector.

 

 

C. Creșterea competitivității sectorului legumicol

În ceea ce privește sectorul legumicol, în România, producţia de legume cultivate în câmp în sere și solarii  are în mare parte  un caracter sezonier și  nu asigură necesarul de consum intern, diferența fiind acoperită din import.

 

Astfel, din cauza deficitului care se manifestă în special în perioada de extrasezon a producției este necesară încurajarea  fermierilor în vederea obținerii unor producții și în extrasezon.

 

Deficiențele existente în prezent în sectorul producerii legumelor în România se datorează gradului  redus de modernizare, din cauza ritmului scăzut al investiţiilor, costuri tehnologice mari (energie termică/electrică şi apă pentru irigat, fertilizare, tratamente fitosanitare, forța de muncă ambalarea producției).

 

Păstrarea suprafeţelor de sere funcționale și extinderea acestora va duce la prelungirea  perioadei de recoltare, contribuind la echilibrarea balanţei comerciale prin stimularea ofertei de legume din producţia autohtonă şi reducerea importurilor. Totodată acest lucru va contribui la menținerea unui mediu de afaceri profitabil în spaţiul rural şi stimularea concurenţei determinănd dezvoltarea economică a acestuia.

 

Este cunoscută influența schimbărilor climatice asupra producției de legume din câmp precum și apariția unor boli și dănatori care sunt mai greu de controlat în cazul producerii legumelor în câmp, cultura din seră nefiind influențată de factorii externi.

 

Cultivarea legumelor în sere solarii crează condițiile pentru fermier de a rămâne activ tot timpul anului, iar pe de altă parte stimulează consumatorul român, care poate aprecia prospeţimea, gustul şi aroma produselor autohtone ținând cont și de faptul că alimentația tradițională s-a modificat printr-un consum mai mare de legume proaspete inclusiv în extrasezon.

 

Posibilitatea obținerii unei game sortimentale de legume diversificate va contribui  şi îmbunătăţi activitatea  de marketing, va dezvolta servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea producţiei de legume cu o calitate controlată, la nivelul standardelor europene.

 

Dezvoltarea sectorului de producere a legumelor, cultivarea diversificarea speciilor legumicole vor constitui premise și pentru dezvoltarea formelor asociative din acest sector pentru valorificarea producției.

 

Necesitatea susținerii producției de legume este importantă deoarece ea asigură menținerea unei alternative ocupaționale pentru fermieri și constituie sursa de materii prime pentru  industria procesatoare dând posibilitate asigurării unor venituri pentru producătorii din sectorul legume.

 

Legat de sectorul de procesare al legumelor, în ultimii ani ani s-au investit peste 120 milioane de euro în fabricile de conserve, în infrastructură, în echipamente, tehnologie, prezentare, pregătire personal, dar asigurarea într-un procent scăzut de materii prime au făcut ca acestea să funcționeze sub 30% din capacitate.

 

Se constată o necorelare între capacităţile de producţie materii prime şi capacităţile de procesare. Astfel este nevoie ca producția să fie corelată cu cererea din piață, iar investițiile, atât în producție, cât și în procesare să țină cont de acest aspect și să se concentreze pe facilitatile post-recoltare si comercializare.

 

Un rol important în producția de legume îl au cercetarea și inovarea prin crearea de soiuri și hibrizi adaptați la schimbările climatice, introducerea unor noi tehnologii inovative și consultanță în utilizarea utilizarea judicioasă a inputurilor și a apei.

 

Astfel, este nevoie să se faciliteze cooperarea dintre legumicultori și entități publice sau private care să poată aduce inovarea în sectorul legumicol și care să contribuie la creșterea competitivității și sustenabilității acestui sector.

 

 

D.  Creșterea competitivității sectorului apicol

Apicultura reprezintă o componentă importantă a sectorului zootehnic și are potențialul de a contribui semnificativ la dezvoltarea economică a zonelor rurale, atât din punctul de vedere al producției și comercializării de miere, cât şi din perspectiva dezvoltării altor produse apicole (reprezentând o sursă de venit suplimentară pentru populația din mediul rural).

 

În domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse apicole, există o tradiţie îndelungată la nivel naţional, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens.

În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură dezvoltată, această situaţie fiind un rezultat al efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem, a cantităţii de miere obţinută, a diversificării producţiei apicole şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor.

 

În ceea ce privește comercializarea și ambalarea mierii, precizăm că în această privință s-au făcut îmbunătățiri majore datorită măsurilor din cadrul Pogramului Național Apicol  2020-2022, respectiv prin promovarea  apiculturii și a produselor apicole românești care au contribuit la o mai bună comercializare a acestora, precum și prin achiziția echipamentelor de ambalare a mierii.

 

De-a lungul timpul producția de miere a oscilat foarte mult de la un an la altul ceea ce a influențat negativ stabilitatea financiară a apicultorilor. Această situație s-a datorat   fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile (secetă, grindină, ploi torențiale, vânt puternic) care s-au manifestat pe întreg teritoriul României în special în anii 2014, 2016, fenomene care au avut un impact negativ asupra producției de miere.

 

Diminuarea constantă a secreției de nectar provocată de utilizarea hibrizilor în exploataţiile de floarea-soarelui generează pierderi în rândul apicultorilor, fapt ce implică nevoia de susţinere a sectorului de cercetare în vederea obținerii de hibrizi performanți capabili să nu îndepărteze polenizatorii. De asemenea,  prin interzicerea insectofungicidelor pe bază de neonicotinoide și a densității sporite a dăunătorilor pentru care, nu există alte soluții eficiente de combatere contribuie la scăderea interesului fermierilor pentru cultivarea floarei soarelui; atacurile dese și masive ale dăunătorilor compromit culturile de câmp, inclusiv fl.soarelui. Toate acestea coroborate se vor reflecta în scăderea considerabilă a suprafețelor cultivate cu floarea-soarelui, aspect care implicit va conduce și la scăderea producției de miere de albine din floarea soarelui.

 

Se identifică și nevoia susţinerii serviciilor de consiliere, asistenţă tehnică, training, informare şi schimb de bune practici pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori. Totodată, cea mai mare vulnerabilitate a sectorului apicol este reprezentată de atacul bolilor și dăunătorilor asupra familiilor de albine, în particular varooza, astfel încât sunt esenţiale măsuri de combatere şi prevenire a bolilor, repopularea stupilor, raţionalizarea transhumanţei, dezvoltarea şi utilizarea practicilor de management adaptate la schimbările climatice alături de creşterea competitivităţii şi a inovării în sectorul apicol.

 

Pentru asigurarea şi creşterea competitivităţii sectorului apicol atât la nivel național, cât şi la nivel internaţional, este necesară sprijinirea laboratoarelor de analiză pentru produsele apicole si cooperarea cu organisme specializate în cercetarea apicolă, iar măsurile de promovare, informare şi marketing, inclusiv conştientizarea consumatorilor cu privire la beneficiile produselor apicole, acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, inclusiv sunt esenţiale pentru evidențierea produselor apicole româneşti.

 

Aşadar, sustenabilitatea sistemului apicol implică atât măsuri de susținere cât și de promovare și educare a consumatorilor de miere, inclusiv în rândul copiilor, toate acestea având un impact pozitiv atât asupra apicultorilor cât și asupra populației, asigurând totodată  o valorificare mai bună a produselor apicole, asigurarea trasabilității și în mod deosebit, menţinerea interesului apicultorilor de a rămâne în sector şi de a se dezvolta.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 2

Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității

 

Code of the need (MS) 010
Title of the need Susținerea dezvoltării viabile a lanțurilor scurte alimentare, inclusiv a sistemelor de colectare și depozitare
Description/formulation of the need Sectorul agroalimentar primar este fragmentat. În lanțul alimentar există mult mai mulți fermieri decât procesatori dar întreprinderile agricole sunt, în general, de dimensiuni  mici. Concentrarea în industria alimentară și în sectorul comerțului cu amănuntul este mai mare decât în sectorul agricol, înzestrând actorii din aval cu o putere de negociere mai mare. Deși această evoluție nu este problematică în sine și poate duce la creșterea eficienței în lanț, abuzul de putere de negociere ar putea duce la practici comerciale neloiale în lanțul alimentar și la o eficiență mai scăzută a lanțului decât cea potențial realizabilă, cu atât mai mult cu cât informațiile fermierilor cu privire la nivelul prețurilor și evoluția lor în avalul lanțului de aprovizionare sunt limitate.

 

În contextul susținerii lanțurilor alimentare integrate în perioada 2014-2020, la nivelul fermei s-a încercat reducerea decalajului în termeni de metode de organizare și promovare care să permită orientarea fermierului către piață. Totuși, ponderea mică a valorii adăugate pe lanțul alimentar pentru fabricarea de alimente, băuturi precum și a serviciilor în sectorul agroalimentar în detrimentul valorii adăugate aferente producției primare arată că lanțul alimentar se oprește, de multe ori, la veriga de producție.

 

Acest aspect evidențiază pe de o parte nevoia de a consolida lanțurile alimentare existente precum și de a înființa altele noi, în special lanțuri scurte alimentare, prin integrarea producției de materie primă cu procesarea  și comercializarea și o relație cât mai directă cu consumatorul.

 

Nevoile de creare, consolidare și promovare a lanțurilor alimentare sunt complexe, iar complexitatea acestora este dată chiar de necesitatea unui sprijin concentrat pe întreg lanțul valoric, dar și nevoia de acompaniere a acestora cu informare și promovare și cooperarea fermierilor în cadrul formelor asociative. În prezent, toate aceste elemente privite individual au potențial, dar nevoia majoră survine în integrarea acestora într-un cadru organizat, inclusiv din punct de vedere legislativ, care să permită o abordare unitară și să crească valoarea adăugată în fiecare etapă a lanțului valoric.

 

Capacitatea de stocare/depozitare redusă precum și prima procesare, cu predilecție pentru legume-fructe și cartofi relevă nevoia de a înființa și dezvolta un sistem de colectare și depozitare adecvat care să vină atât în sprijinul fermierilor prin stimularea producției locale și o mai bună valorificare a acesteia, cât și a consumatorilor care pot beneficia de produse proaspete, calitative, păstrate în condiții adecvate.

 

De asemenea, s-a identificat necesitatea facilitării cooperării între producători, în special fermieri mici și mijlocii, procesatori și comercianți în vederea unei mai bune valorificări și promovări a produselor cu valoarea adăugată mare, cu predilecție pe piața locală dar și în marile magazine de tip supermarket prin intermediul lanțurilor scurte, în special prin acţiuni de marketing şi cercetare de piaţă. Totodata, bursele on-line pentru comercializarea legumelor și fructelor pot reprezenta un canal eficient de valorificare a produselor, reunind producătorii, procesatorii și comercianții.

 

Competitivitatea producătorilor primari va fi îmbunătăţită și printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanţului agroalimentar prin participarea la scheme de calitate, atât europene cât și naționale inclusiv produse certificate ecologic. Utilizarea acestor sisteme de calitate asigură valoare adăugată produselor agroalimentare, creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Comercializarea unui produs certificat pe piaţa poate constitui o garanție a calității și autenticității sale.

 

Interesul fermierilor în obținerea și promovarea unor produse de înaltă calitate implică o atenţie sporită la proveniența materiei prime utilizate, precum și la utilizarea unor tehnici de producţie şi prelucrare îmbunătăţite.

 

Totodată, expertiza și resursele existente la nivelul clusterelor, organizaţiilor non­guvernamentale de profil și a polilor de competitivitate din domeniul agroalimentar poate contribui în procesul de identificare a lanțurilor valorice, în special a verigilor lipsă și a celor care trebuie dezvoltate, precum și în susținerea operatorilor economici români din sectorul horticol, vegetal și zootehnic, în procesul de integrare în lanțurile valorice globale și a facilitării accesului pe piața intra și extracomunitară.

 

Sprijinul pentru dezvoltarea lanțurilor scurte alimentare, inclusiv a sistemelor de colectare și depozitare va permite fermierilor din RO să își diversifice şi își crească sursele de venit, să valorifice eficient producția agricolă diversificată, atât în sectorul vegetal cât și zootehnic, promovând totodată un consum durabil de produse alimentare  cu înaltă valoare nutrițională, accesibile consumatorilor, evidențiind astfel rolul important deţinut de o agricultură sustenabilă și competitivă și importanța lanțurilor alimentare în atenuarea efectelor unei crize economice și alimentare, cum este cea generată de pandemia de COVID-19 sau alte calamități.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 3

Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric

 

Code of the need (MS) 011
Title of the need Sprijinirea dezvoltării modelelor de producție bazate pe valoare adăugată mare (sisteme de calitate europene și naţionale)
Description/formulation of the need În contextul unor experienţe pilot în dezvoltarea de produse locale de calitate şi a existenţei de materii prime de calitate, cu potențial pentru producerea unor produse sănătoase, crearea de lanțuri alimentare  va deschide oportunități de piață pentru fermieri, procesatori și alți actori din mediul rural, pentru diversificarea gamei de produse, promovarea și vânzarea produselor pe piețele locale sau aproape de sursa de producție, fie individual, fie în comun.

 

Existența unui context legislativ european, reprezentat de Pactul Ecologic European, cu componenta care vizează agricultura și alimentația-Strategia ”de la fermă la consumator”, favorabil tranziției către o economie verde,  neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon și unde agricultura trebuie să asigure producția de alimente ”sigure, nutritive, de calitate înaltă” și ”cu impact minim asupra naturii” va oferi un cadru adecvat pentru dezvoltarea unor modele de producție bazate pe creșterea valorii adăugate pe întreg lanțul alimentar.

 

În RO există un potențial încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare a brand-urilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate naționale și europene, din cauza unor probleme referitoare la costurile aderării la schemele de calitate, promovarea deficitară a produselor agroalimentare românești, taxele aplicate producătorilor, logistica specifică activităţii de marketing, expertiza privind marketingul produselor agricole, care fac dificil accesul produselor autohtone pe rafturile hipermarket-urilor și a supermarket-urilor, slaba asociere între producători.

 

Numărul produselor românești recunoscute la nivel european este nesemnificativ pentru a avea impact asupra pieței, rezultând o nevoie acută de a sprijini obținerea și promovarea unor astfel de produse. Produsele pentru care se folosește materie primă locală, ca şi cele provenite de la animale crescute în condiții superioare de bunăstare, contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, crearea de locuri de muncă, creşterea valorii adăugate şi a valorii de piaţă a acestora, conştientizarea consumatorului referitor la calitatea produselor cu tradiţie care fac parte din cultura naţională, valorificarea zestrei locale, dar şi la importanţa asigurării siguranţei şi securităţii alimentare.

Luând în considerare cererea de soiuri de viță de vie adaptate la schimbările climatice, dar și contextul favorabil cu privire la numărul considerabil de produse din sectorul vinicol înregistrate în scheme de calitate europene, este importantă consolidarea poziției României prin susținerea acestui sector și facilitarea accesului producătorilor pe piața intra și extracomunitară.

 

Având în vedere slaba eficienţă economică a practicilor agricole extensive/mixte tradiţionale și prietenoase cu mediul, la nivelul spațiului rural este nevoie de conservarea biodiversității și valorificarea produselor tradiționale.

 

Pentru stimularea fermierilor şi grupurilor de fermieri din România în demersurile de aderare la sistemele de calitate europene, trebuie implementate măsuri de sprijin care să susţină financiar acoperirea costurilor suplimentare pe care aceștia le suportă. Instituirea unei  masuri de promovare va veni în sprijinul producatorilor care vor să se asocieze pentru valorificarea produselor agroalimentare cu notorietate locală şi va contribui la dezvoltarea agro-turistică a mediului rural.

 

În contextul  unui număr considerabil de produse cu mențiunea facultativă de calitate Produs Montan, pentru a contracara depopularea și abandonul activităților agricole în zona montană, este nevoie de acțiuni susținute de sprijin în vederea obținerii acestor produse și a promovării lor pe piața internă și internațională.

 

Numărul redus al unităților de procesare în sistem ecologic, în condițiile unei cereri în creștere a consumatorilor pentru produse care să corespundă orientării lor către o dietă cu un aport adecvat de elemente nutritive, necesită stimularea investițiilor în vederea obținerii de produse calitative care să permită un stil de viață sănătos.

Implementarea unor măsuri de sprijin adresate produselor cu retetă consacrată, este o oportunitate care răspunde cererii în creștere a consumatorilor de astfel de produse și totodată valorificării producţiei de către retaileri.

 

În plus, având în vedere suprafața mare a terenurilor agricole clasificate cu înaltă valoare naturală (5.2 mil. ha), România are un potențial ridicat în ceea ce privește obținerea de produse de calitate, cu valoare adăugată mare (ecologice, tradiționale, montane, scheme de calitate – sisteme de calitate europene și nationale – DOP, IGP, STG, ecologic, produs montan, produse tradiționale etc.), aspect ce va contribui la identificarea și dezvoltarea unor modele de producție sustenabile, viabile din punct de vedere economic, care să răspundă nevoilor de consum ale populației.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 3

Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric

 

 

Code of the need (MS) 012
Title of the need Nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective
Description/formulation of the need Având în vedere datele furnizate în analiza SWOT privind situația actuală asocierii din sectorul agro-alimentar, este  necesară o abordare mai intensă a conceptului de cooperare atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, depozitare, cantitate şi calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare), optimizându-și în acest mod costurile, având o putere de negociere mai mare și un acces mai facil pe piața internă, inclusiv locală, dar și pe piața internațională.

Numărul relativ scăzut de forme asociative viabile economic, timpul îndelungat (2-3 ani) necesar membrilor de a se adapta la cerințele și regulile impuse de cadrul legislativ pentru formele asociative (cooperative, grupuri de producători) până la momentul în care acestea funcționează eficient, cooperarea deficitară cu alți actori ai lanțului alimentar, sunt impedimente care trebuie depășite pentru a obține produse competitive.

De asemenea, informațiile relevante insuficiente la nivelul individual al fermierului, atât cele din avalul lanțului alimentar cu privire la prețuri, producție, consum și stocuri cât și cele aferente accesului la tehnologii inovative, conduc la concluzia că stimularea asocierii fermierilor cu alți actori din lanț (procesatori, comercianți, distribuitori, institute de cercetare, universități, entități de inovare și transfer tehnologic, clustere, poli de competitivitate etc) și organizarea în forme asociative sau constituirea de parteneriate vor contribui la creșterea capacității acestora de a face față riscului volatilității pieței într-o manieră mai eficientă și va diminua impactul economic negativ generat de pandemia COVID 19, epizootii și calamități naturale cu care se confruntă România.

Capitalizarea rămâne însă cea mai grea barieră de depășit pentru formele asociative, cu predilecție pentru cooperative, în contextul în care majoritatea cooperativelor au o bază materială insuficientă și nu dețin decât capital social. În plus, membrii cooperatori au nevoie la rândul lor de capitalizare pentru afacerile curente, ceea ce determină lipsa de lichidități pentru investiții ale cooperativelor, acestea fiind în continuare captive în paradigma de comercianți/traderi ai producției/inputurilor membrilor. O susținere concertată în sensul capitalizării și consolidării patrimoniului acestora, ar permite demararea unor proiecte de investiții care să adauge valoare producției primare a membrilor, să crească competitivitatea exploatațiilor, cu implicații în dezvoltarea economică sustenabilă a comunității locale, inclusiv în zona montană.

Un alt aspect care reprezintă o piedică pentru legalizarea asocierii și a cooperării îl reprezintă situația funciară neclară a terenurilor agricole aduse ca aport la patrimoniul formei asociative, ceea ce conduce la concluzia că este necesară finalizarea programelor de cadastrare ce se desfășoară la nivelul localităților.

Sprijinul pentru înființarea de grupuri de producători și organizații de producători în sectorul agricol, inclusiv în cel pomicol, va contribui la reducerea dezavantajelor structurale şi la consolidarea poziţiei pe piaţă a fermierilor. De asemenea, stimularea formelor asociative existente (cooperative, grupuri și organizații de producători) în vederea orientării lor către performanță va conduce la obținerea unor produse mai competitive, aspect care va îmbunătăți poziția fermierilor, în special a celor care dețin exploatații de mici dimensiuni, în lanțul valoric.

Cooperarea în parteneriate alături de cercetători și alți actori implicați va contribui la creșterea viabilității exploatațiilor prin aplicarea unor procese inovative și obținerea unor produse cu o accesibilitate crescută pe piață, mai ales pe piața locală prin intermediul lanțului scurt de aprovizionare.

Stimularea cooperării va contribui totodată la echilibrarea balanței comerciale a României, facilitarea exporturilor de produse locale procesate,  creșterea valorii adăugate a producției primare, consolidarea rolului fermierilor și  integrarea pe vertical a acestora în lanțul valoric (procesare, distribuție, comercializare).

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 3

Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric

 

 

Code of the need (MS) 013
Title of the need Încurajarea consumului de produse autohtone și dezvoltarea de piețe locale
Description/formulation of the need Având în vedere sprijinul acordat în perioadele anterioare de programare (2007-2013, 2014-2020) pentru producătorii agricoli și procesatori, se impune identificarea unei metode de încurajare a consumului de produse naționale și diminuarea dependenței de importuri, în special în ceea ce privește sectorul de legume și fructe prospete. Acest aspect este strâns legat cu identificarea instrumentelor de sprijin pentru producători și creșterea competitivității la nivelul exploatațiilor, cu dezvoltarea de parteneriate între producători, procesatori și consumatori prin intermediul formelor asociative, cu crearea de rețele de colectare, stocare și aplicarea metodelor de marketing și comercializare, inclusiv prin intermediul marilor lanțuri de magazine și industria Horeca.

 

În contextul unei infrastructuri de vânzare insuficiente sau slab dezvoltate la nivel local (piețe agroalimentare, magazine de proximitate, platforme online, evenimente adhoc, târguri, piețe volante în mediul urban) care să permită comercializarea directă a produselor de la producător la consumatorul final și să diminueze valorificarea producției proprii prin intermedari, în condiții necorespunzătoare, pe canale comerciale greu controlabile care ocolesc legislația fiscală și creează concurență neloială, cu predilecție în sectorul legumelor și fructelor, sunt necesare măsuri de sprijin care să dezvolte piețele locale și de proximitate și să susțină producătorii agricoli în a oferi consumatorilor produse autohtone diversificate și calitative.

Existența experiențelor pilot de dezvoltare a lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale în perioada 2014-2020 constituie o bază de pornire pentru a sprijini micii producători în provocările cu care se confruntă legate de respectarea cerințelor stricte în ceea ce privește calitatea, frecvența livrării, ambalarea și condiționarea, în special ca urmare a modificărilor comportamentale generate de criza sanitară din ultima perioadă, și de a-și desfășura activitatea într-un mod sustenabil.

Susținerea micilor producători agricoli în cadrul lanțului scurt de aprovizionare va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în furnizorii de produse agroalimentare, păstrarea controlului asupra comercializării, reducerea cheltuielilor de distribuție, contactul direct dintre producător și consumator, facilitarea cunoașterii pieței de către consumator, controlul asupra prețului, menținut în limite rezonabile și garantarea calității produselor vândute.

De asemenea, modificarea cadrului legislativ ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19 care permite furnizarea produselor agroalimentare direct clienților, precum și schimbările comportamentale ale consumatorilor având ca efect cererea în creștere de produse proaspete de origine animală și vegetală, în special legume și fructe, au creat un cadru favorabil pentru producătorii locali de a-și valorifica produsele în mod direct, iar identificarea unor instrumente care să sprijine în continuare aceste eforturi răspunde nevoilor tuturor actorilor implicați în lanțul scurt de aprovizonare, încurajând totodată consumul de produse naționale.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 3

Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric

 

 

Code of the need  (MS) 014
Title of the need Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au înregistrat o evoluție în scădere, asociată cu declinul economic al agriculturii din 1989, inclusiv cu reducerea numărului de animale și scăderea utilizării fertilizanților minerali. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din depozitarea și aplicarea în teren a gunoiului de grajd sunt în continuare ridicate în România din cauza facilităților inadecvate de depozitare, din cauza echipamentelor învechite folosite pentru aplicarea acestora pe terenurile agricole și din cauza utilizării ineficiente care se axează preponderent pe experiența practică deținută de fermierii mici și mijlocii și nu pe argumente tehnologice.

Pentru a menține un nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, este necesară sprijinirea fermierilor pentru a menține solul acoperit, a utiliza tehnici de management al terenului care contribuie la menținerea carbonului în sol, utilizarea agriculturii de precizie, precum și pentru crearea de facilități de depozitare și utilizarea de echipamente moderne pentru aplicarea gunoiului de grajd.

În plus, încurajarea practicilor agricole prietenoase cu mediul, inclusiv a practicilor agricole tradiționale, și reducerea utilizării utilajelor mecanizate, aplicării îngrășămintelor chimice și îngrășămintelor organice, în același timp cu reducerea încărcăturii de animale pe suprafețele de pajiști permanente contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac provenite din agricultură. Totodată, utilizarea unor culturi cu capacitate ridicată de a fixa azotul în sol, contribuie la atingerea obiectivelor de menținere a unui nivel redus al concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.

De asemenea, susținerea agriculturii ecologice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, studiile demonstrând o reducere a amprentei de carbon pe tonă de alimente produsă din agricultura ecologică față de agricultura convențională datorită renunțării la îngrășăminte chimice și pesticide. În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent și alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigurării sănătății consumatorilor.

Susținerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor poate fi o măsură eficientă de îmbunătățire a mediului și a spațiului rural ca urmare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, pulberilor și amoniacului din sectorul zootehnic, cu impact pozitiv asupra comunităților locale din proximitate.

De asemenea, deși România are un potențial ridicat de obținere a energiei (termice și electrice) din biomasă și alte surse regenerabile, producția și utilizarea energiei din aceste surse în sectorul agricol sunt încă scăzute. Astfel fermierii și procesatorii pot folosi produsele și subprodusele aferente producției agricole pentru a crește autonomia energetică și pot investi în facilități la scara mică de producție a energiei din surse regenerabile folosirea biomasei, soarelui, vântului,  etc. ceea ce ar conduce la diminuarea emisiilor de GHG la nivelul sectorului agricol.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP ·Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă

Obiectiv Specific 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

 

 

Code of the need  (MS) 015
Title of the need Creșterea gradului de sechestrare a carbonului pe terenuri agricole
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Stimularea utilizatorilor terenurilor agricole din anumite zone să adopte măsuri de creștere a capacității solului de sechestrare a carbonului este, de asemenea, o măsură importantă care contribuie la atingerea obiectivului specific 4.

Sechestrarea carbonului în sol reprezintă o măsură benefică pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, atât în termeni de atenuare (reducerea concentrației de CO2 din atmosferă), cât și în termeni de adaptare (reducerea riscului de inundații sau de eroziune a solului – prin îmbunătățirea capacității de retenție a apei în sol) și pentru creșterea productivității terenurilor (îmbunătățirea fertilității solului și a solubilității nutrienților).

În România, ponderea suprafeței împădurite este mai mică decât media UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică. Totodată, suprafețele împădurite sunt repartizate în mod inegal pe principalele forme de relief, astfel că, în zona de câmpie, afectată în mod deosebit de schimbările climatice, se regăsesc numai 11% din totalul suprafeței împădurite. Prin funcțiile de natură ecologică, socială și economică, pădurile furnizează şi alte bunuri și servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase și nelemnoase, spațiu de recreere, înfrumusețarea peisajului, sechestrarea carbonului, diminuarea amplitudinilor valorilor microclimatice, îmbunătățirea condițiilor pentru culturile agricole și creșterea animalelor sau captarea particulelor fine în suspensie.

Creșterea suprafețelor împădurite, în special în zonele în care incidența schimbărilor climatice generează pierderi de producție agricolă, pentru îmbunătățirea sechestrării carbonului și dezvoltarea de sisteme de perdele forestiere constituie o necesitate din perspectiva îndeplinirii obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2.

 

În același timp, prin sprijinirea continuării activității agricole în zonele afectate de constrângeri naturale și alte constrângeri specifice, în special pe terenurile utilizate ca pajiști, se previne degradarea acestora, evitându-se astfel fenomenul de eroziune a solului și de pierdere a stratului vegetal. Astfel sprijinul acordat fermierilor din aceste zone contribuie la sechestrarea carbonului atât în biomasa cât și în sol.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP · Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă

Obiectiv Specific 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

 

 

Code of the need  (MS) 016
Title of the need Menținerea sau adoptarea unor practici silvice cu scopul reducerii emisiilor de GES, sechestrării carbonului și adaptării la efectele schimbărilor climatice
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Menținerea unei consistențe crescute a arboretelor mature și efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor din FFN îmbunătățesc capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin sechestrarea carbonului și la adaptarea la efectele schimbărilor climatice, prin creșterea rezistenței la fenomene climatice extreme.
Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP · Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă

 

 

Code of the need  (MS) 017
Title of the need Adaptarea practicilor agricole în zonele asociate riscurilor climatice determinate de schimbările climatice
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant În contextul scenariilor climatice pe termen mediu și lung, conform cărora se așteaptă creșteri ale temperaturii medii anuale, se vor amplifica fenomenele climatice extreme (secetă, inundații etc.).

În plus, infrastructura de îmbunătățiri funciare (irigații, desecare, drenaj) existentă în România este depășită din punct de vedere al eficienței utilizării resurselor. Modificarea condițiilor climatice poate conduce la creșterea incidenței atacurilor dăunătorilor și bolilor și la reducerea productivității naturale a terenurilor agricole și forestiere.

Creșterea suprafețelor împădurite și dezvoltarea de sisteme de perdele forestiere de protecție sau perdele naturale individuale de protecție a culturilor agricole constituie de asemenea o necesitate din perspectiva adaptării la efectele schimbărilor climatice. În vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice și îmbunătățirea rezilienței mediului la acestea, este necesară înființarea, extinderea și/sau modernizarea instalațiilor eficiente de irigații, promovarea de tehnologii și practici noi de management agricol pentru gestionarea fenomenului de creștere al incidenței atacurilor dăunătorilor și bolilor și reducerea cantității de apă evaporată din sol, sprijinirea utilizării agriculturii de precizie adoptarea de măsuri pentru managementul riscului și informarea fermierilor cu privire la cele mai bune practici agricole, spre exemplu cu privire la soiurile utilizate (adaptate la secetă) sau consumul de apă.

Extinderea suprafeței agricole certificată ecologic va contribui la reducerea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate și la diminuarea fenomenelor climatice extreme.

De asemenea, prin lucrările de combaterea eroziunii solului se va urmări prevenirea și diminuarea degradării terenurilor agricole prin eroziune de suprafață și adâncime, asigurând-se condiții favorabile de utilizare a terenurilor.

Lucrările din sistemele de combatere a eroziunii solului își manifestă efectul din momentul execuției lucrărilor fară să țină seama de limitele proprietăților și independent de voința administratorului lucrărilor sau a proprietarilor de terenuri. Extinderea și modernizarea sistemului de irigații din România conduce la reducerea efectului de secetă tot mai frecvent și combaterea amplificării fenomenului de deşertificare care a luat amploare în sudul şi estul României. Prezentul fenomen poate fi combătut prin folosirea irigaţiilor pe suprafeţe cât mai mari.

Prin realizarea procesului de desecare drenaj se urmărește creșterea capacității de producție a terenurilor agricole și extinderea suprafețelor cu folosință agricolă prin scoaterea unor terenuri de sub efectul excesului de umiditate. De asemenea, aceste lucrări contribuie la întoarcerea în circuitul economic a terenurilor degradate de acțiunea unor factori naturali sau antropici – soluri sărăturate, acide, nisipoase, poluate cu reziduuri petroliere sau de altă natură, terenuri ocupate de halde de steril provenite de la exploatările miniere sau alte activitați industriale. Prin acțiunea lor, lucrările de îmbunătățiri funciare (irigații, lucrările de desecare – drenaj și CES) contribuie la însănătoșirea pământului și induc efecte benefice asupra factorilor de mediu: sol, apă, aer, susţinând, o dată în plus, încadrarea acestor lucrări în categoria celor de utilitate publică de interes strategic naţional.

Prin lucrările de irigații, de desecare – drenaj și CES agricultura luptă împotriva degradării solului, iar  conservarea capacității de producție a terenurilor permite exploatarea lor durabilă.

Un alt scop în sine al lucrărilor de desecare – drenaj și CES îl reprezintă dezvoltarea integrată și durabilă a agriculturii și zonelor rurale prin protecția și ameliorarea factorilor de mediu, împotriva excesului de umiditate, inundațiilor, colmatării și totodată asigurarea unui nivel ridicat și stabil al producției agricole și dezvoltarea unei agriculturi durabile. Aceste acțiuni urmăresc atenuarea efectelor secetelor excesive și a manifestării atacurilor dăunătorilor și a bolilor ameliorarea climatului local, acoperirea pierderilor cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale față de efectele schimbărilor climatice, precum și eficientizarea utilizării resurselor de apă.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP · Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 4 – Contribuția la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, precum și la energia durabilă

 

 

Code of the need  (MS) 018
Title of the need Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să contribuie la protecția antierozională a solului și creșterea cantității de materie organică din sol, precum și a unui management al terenurilor forestiere cu impact redus asupra resurselor de sol
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Pentru reducerea riscului de degradare a solului este necesară încurajarea fermierilor și a deținătorilor de păduri în vederea aplicării de practici de management care asigură protecția resurselor de sol.

Aplicarea la scară largă a unor metode adaptate de management al terenurilor, dar și promovarea unor măsuri targetate de gestionare a terenurilor, care depășesc standardele minime de întreținere a terenului, cum ar fi, de exemplu, acoperirea terenurilor arabile pe perioada iernii cu culturi verzi, conversia terenurilor arabile în pajiști, menținerea unor suprafețe nerecoltate pe timpul iernii, stabilirea unor benzi de protecție antierozională, menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive etc. vor contribui suplimentar la reducerea proceselor de degradare a solului.  În plus, aplicarea de metode specifice agriculturii ecologice, promovarea utilizării mixte a terenurilor agricole prin sisteme agro-forestiere sau împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare sau crearea de perdele forestiere, pot veni în sprijinul protecției resurselor de sol.

Împădurirea unor terenuri afectate de fenomene de degradare  și crearea de perdele de protecție, poate constitui o metoda viabilă de management al terenurilor, cu scop antierozional. În sectorul forestier, utilizarea de atelaje la efectuarea lucrărilor silvice pe suprafețele din fondul forestier național contribuie la reducerea eroziunii și la protecția resurselor de sol.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP · Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 5- Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

 

 

Code of the need  (MS) 019
Title of the need Adaptarea la scară largă a unor metode agricole durabile cu scopul managementului eficient al resurselor naturale (apă, sol și aer) și biodiversității
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant În ciuda stării bune, în general, a resurselor naturale, a tendinței de creștere a suprafeței pe care se practică agricultura ecologică, a ponderii ridicate a suprafețelor gestionate în mod durabil, care promovează agricultura extensivă, inclusiv practicile agricole tradiționale, cu impact scăzut asupra mediului (apă, sol, aer), în România există suprafețe agricole extinse afectate de diferite tipuri de fenomene de degradare a solului.

Manifestarea din ce în ce mai frecventă a fenomenelor climatice extreme, renunțarea la activitățile agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau intensificarea activităților agricole în zonele cu potențial agricol ridicat, precum și utilizarea unor tehnologii inadecvate pe terenurile agricole, cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de apă și de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, reducerea biodiversității solului și reducerea materiei organice. În unele regiuni, aceste amenințări contribuie din ce în ce mai mult la un risc de scădere a productivității și chiar de marginalizare a suprafețelor agricole și abandonare a activităților agricole.

Amenajările de îmbunătăţiri funciare contribuie la utilizarea durabilă a fondului funciar național astfel încât să se asigure şi generaţiilor viitoare resursele naturale necesare existenţei, având un scop important și în protecţia mediului.

Necesitatea realizării pe teritoriul României a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare rezultă din ansamblul condiţiilor naturale care determină diverse procese de degradare a mediului. La acestea se adaugă şi influenţa antropică care favorizează aceste procese.

Scopul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, de a proteja resursele principale ale supravieţuirii (teren, apă şi energie), împotriva efectelor create de comportarea hazardată a naturii, constituie infrastructura primară de dezvoltare durabilă a teritoriului şi au un pronunţat caracter de protecţie a mediului.

Teritoriul României este vulnerabil la o serie de riscuri naturale pentru prevenirea cărora sunt necesare măsuri privind gestionarea, conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor de apă, de teren şi biologice, în vederea menţinerii şi redresării sănătăţii, funcţionalităţii şi rezistenţei la schimbările climatice care afectează ecosistemele.

Efectul interacţiunii dintre clima diverselor zone ale României şi relieful acestora determină producerea a trei tipuri de hazarde naturale (geomorfologic, hidrologic, climatic) care se pot manifesta atât individual cât şi prin suprapunere, ceea ce face ca efectele să aibă intensităţi de manifestare diferite, de la pagube minore până la dezastre.

Tehnicile prin care se pot preveni, controla şi atenua efectele determinate de către aceste tipuri de hazard sunt lucrările de îmbunătăţiri funciare (irigații, desecare–drenaj, combaterea eroziunii solului, etc.).

Rolul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare este definit de următoarele elemente:

–           contribuie la îndeplinirea unor obiective cuprinse în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Naţiunilor Unite (anul  2015): Eradicarea sărăciei de pretutindeni sub toate formele sale; Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, a unei nutriţii îmbunătăţite şi promovarea unei agriculturi durabile; Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării pentru toţi, la toate vârstele;

  • au un rol important în protecția ecosistemelor de pe terenurile agricole, ameliorarea calității mediului  și îmbunătățirea factorilor de mediu în zonele afectate de seceta prelungită, și în zonele afectate de eroziune excesivă;.
  • determină prevenirea şi combaterea factorilor limitativi care afectează  peste 70 % din suprafaţa agricolă a României;
  • contribuie la stabilitatea populaţiei rurale prin crearea de locuri de muncă şi prin creşterea standardului de viaţă;
  • au o contribuţiea majoră la protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a terenurilor, la asigurarea securităţii alimentare şi la păstrarea calităţii mediului.

Pentru reducerea riscului de degradare a solului este necesară încurajarea fermierilor în vederea aplicării de practici de management care asigură protecția resurselor de sol, precum și încurajarea acestora în vederea utilizării de tehnologii cu impact redus asupra solului și a agriculturii de precizie. Pe lângă acestea este necesară încurajarea fermierilor în vederea continuării activităților agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Un set de măsuri importante pentru protecția solului este cel al normelor privind eco-condiționalitatea, a căror aplicare la scară largă, inclusiv în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, asigură premisele necesare continuării activităților agricole. De asemenea, aplicarea la scară largă a unor metode adaptate de management al terenurilor, dar și promovarea unor măsuri targetate de gestionare a terenurilor, care depășesc standardele minime de întreținere a terenului, cum ar fi, de exemplu, acoperirea terenurilor arabile pe perioada iernii cu culturi verzi, conversia terenurilor arabile în pajiști, menținerea unor suprafețe nerecoltate pe timpul iernii, stabilirea unor benzi de protecție antierozională etc. vor contribui suplimentar la reducerea proceselor de degradare a solului.  În plus, aplicarea de metode specifice agriculturii ecologice, promovarea utilizării mixte a terenurilor agricole prin sisteme agro-forestiere sau împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare sau crearea de perdele forestiere, pot veni în sprijinul protecției resurselor de sol.

Utilizarea anumitor tipuri de culturi poate asigura pe de-o parte reducerea eroziunii de suprafață a terenurilor agicole, dar poate contribui și la îmbunătățirea compoziției acestuia și a proceselor biologice, fizice și chimice desfășurate la nivelul solului.

Cea mai mare parte a resurselor de apă în România se încadrează în clase de calitate bună și foarte bună, aşadar agricultura românească nu reprezintă, în prezent, un factor poluator major al apelor de suprafață și subterane (cu fertilizanți, pesticide, nitrați și nitriți), având în vedere că media RO pentru pesticide este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg, iar bilanțul brut al azotului este de numai 7 kg/ha suprafață agricolă utilizată, comparativ cu media europeană de 46 kg/ha. Prin urmare, se impune adoptarea unor măsuri pentru echilibrarea balanței de nutrienți în agricultură și, după caz, menținerea sau refacerea fertilității solului (creşterea conţinutului de materie organică din sol), cu limitarea pierderilor de nutrienți rezultate din utilizarea îngrășămintelor.

Pe fondul cererii din ce în ce mai ridicate de produse alimentare, presiunea intensivizării agriculturii va reprezenta un risc important pentru creșterea poluării apelor, asociat și cu aplicarea inadecvată a tehnologiilor agricole.

În acest sens, este necesară menținerea unui nivel redus de poluare a apelor din surse agricole, prin promovarea unor practici și facilități agricole cu impact redus asupra calității apei, respectiv prin aplicarea Codului de Bune Practici  Agricole si a Programului  de Actiune (respectarea cerinţelor Directivei Nitraţi). În special exploatațiile zootehnice de dimensiuni mici și medii, care produc pentru piaţă în sistem organizat, au nevoie de sprijin pentru a investi în facilități individuale de depozitare a gunoiului de grajd pentru a se alinia cerințelor minime obligatorii de mediu.

Este necesară adoptarea standardelor de bază stabilite pentru activitățile agricole de către toți fermierii, eliminându-se astfel problema surselor punctuale și difuze de poluare a apei din surse agricole. Pe de altă parte, înființarea culturilor fixatoare de azot și încorporarea acestora în sol asigură o parte din substanțele nutritive necesare culturilor principale și asigurând utilizarea rațională de îngrășăminte chimice sau organice pe acele suprafețe agricole.

Dezvoltarea și modernizarea unor sisteme de apă potabilă/apă uzată adaptate la standardele europene, reprezintă o metodă importantă pentru asigurarea protecției resurselor de apă.

În mod specific o infrastructura dezvoltată presupune un sistem de alimentare cu apă și canalizare pentru apă uzată în sistem centralizat care va îmbunătăți accesul la apă potabilă și va spori calitatea condițiilor de igiena pentru populația din spațiul rural. Astfel se va asigura reducerea poluării difuze, aspect care contribuie la atingerea stării ecologice bune a corpurilor de apă (sau să permită menţinerea stării bune, după caz).

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP ○Yes    · Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

Obiectiv Specific 6 – Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

 

 

Code of the need  (MS) 020
Title of the need Menținerea sau adoptarea unor practici agricole extensive care să asigure protecția resurselor de apă împotriva poluării
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Cea mai mare parte a resurselor de apă în România se încadrează în clase de calitate bună și foarte bună, aşadar agricultura românească nu reprezintă, în prezent, un factor poluator major al apelor de suprafață și subterane (cu fertilizanți, pesticide, nitrați și nitriți), având în vedere că media RO pentru pesticide este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg, iar bilanțul brut al azotului este de numai 7 kg/ha suprafață agricolă utilizată, comparativ cu media europeană de 46 kg/ha. Prin urmare, se impune adoptarea unor măsuri pentru echilibrarea balanței de nutrienți în agricultură și, după caz, menținerea sau refacerea fertilității solului (creşterea conţinutului de materie organică din sol), cu limitarea pierderilor de nutrienți rezultate din utilizarea îngrășămintelor.

Pe fondul cererii din ce în ce mai ridicate de produse alimentare, presiunea intensivizării agriculturii va reprezenta un risc important pentru creșterea poluării apelor, asociat și cu aplicarea inadecvată a tehnologiilor agricole.

Aplicarea de practici specifice agriculturii ecologice prin care se interzice utilizarea  îngrășămintelor și produse chimice de sinteză pentru protecția plantelor  are ca scop creșterea calității apelor. În plus, aplicarea de practici agricole extensive și gestionarea adecvată a gunoiului de grajd, contribuie la menținerea și îmbunătățirea calității apelor.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP · Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

 

 

Code of the need  (MS) 021
Title of the need Încurajarea menținerii și aplicării practicilor agricole tradiționale
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Mediul natural din RO se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol şi apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică. Cu toate acestea, riscul intensivizării în zonele cu potențial agricol ridicat sau cel al abandonării activităților agricole în zone care se confruntă cu constrângeri naturale, exercită o presiune ridicată asupra biodiversității și resurselor naturale de apă și sol.

Este necesară încurajarea fermierilor pentru a deservi societatea ca întreg, prin continuarea practicării activităților agricole prietenoase cu mediul, promovarea practicilor agricole tradiționale, extensive, pe pajiști și livezi tradiționale (HNV, pajiști importante pentru păsări, pajiști importante pentru fluturi) și a practicilor bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, cu efecte benefice asupra mediului, pe pajiști și pe terenuri arabile (ex. culturi verzi, adaptarea la efectele schimbărilor climatice, terenuri arabile importante ca zone de hrănire sau habitat pentru unele specii sălbatice), menținându-se în același timp peisajul şi caracteristicile sale, calitatea resurselor naturale, și încurajarea utilizării în agricultură a raselor locale de animale în pericol de abandon.

Diversitatea genetică constituie un factor indispensabil pentru dezvoltarea producției agricole și a zonelor rurale. Prioritățile naționale în politicile de dezvoltare și utilizare a diversității genetice a animalelor domestice (Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030 a MADR) sunt orientate spre producerea şi utilizarea durabilă a unor specii și rase cu un înalt potențial productiv, precum și spre menținerea și utilizarea raselor de animale aflate în pericol de abandon.

Menținerea resurselor genetice prin creșterea numărului de animale adulte de reproducție din rasele locale tradiționale care se află în pericol de abandon conduce la constituirea unei surse de gene valoroase, bine adaptate la condițiile locale și regionale de mediu, care poate asigura o bază de progres continuu în creșterea productivități animalelor, poate contribui la diversificarea populațiilor existente la un anumit moment, poate contribui la refacerea vitalității liniilor selecționate și la refacerea rezistenței la boli. De asemenea, prin încurajarea creșterii animalelor din rase locale în pericol de abandon, se păstrează identitatea locală și valoarea cultural-istorică a acestora.

Rasele aflate în pericol de abandon sunt rase locale, prin vechimea lor au o importanță cultural-istorică, dar au pierdut competiția economică cu rasele comerciale, iar fără sprijin financiar sunt amenințate cu abandonul.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP ● Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 5 – Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul

Obiectiv Specific 6 – Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

 

 

Code of the need  (MS) 022
Title of the need Menținerea sau adaptarea practicilor agricole și silvice în acord cu nevoile etologice ale speciilor de animale sălbatice prioritare și în corelare cu măsurile de management necesare pentru menținerea habitatelor importante
Description/formulation of the need, including types of territories / land / environments concerned where relevant Mediul natural din RO se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol şi apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică. Cu toate acestea, riscul intensivizării în zonele cu potențial agricol ridicat sau cel al abandonării activităților agricole în zone care se confruntă cu constrângeri naturale, exercită o presiune ridicată asupra biodiversității.

Este necesară încurajarea fermierilor pentru a deservi societatea ca întreg, prin continuarea practicării activităților agricole prietenoase cu mediul, promovarea practicilor agricole tradiționale, extensive, pe pajiști și livezi tradiționale (HNV, pajiști importante pentru păsări, pajiști importante pentru fluturi) și a practicilor bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, cu efecte benefice asupra mediului, pe pajiști și pe terenuri arabile (ex. culturi verzi, adaptarea la efectele schimbărilor climatice, terenuri arabile importante ca zone de hrănire sau habitat pentru unele specii sălbatice), menținându-se în același timp peisajul şi caracteristicile sale, calitatea resurselor naturale, inclusiv calitatea solului.

Pentru acoperirea acestor nevoi, fermierii trebuie sprijiniți să aplice metode de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea calității mediului, ce implică pierderi de venit și costuri suplimentare, față de metodele convenționale de producție agricolă.

Pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu specifice ecosistemelor forestiere, în completarea măsurilor de protecție a mediului prevăzute de legislația națională, este necesară aplicarea unor măsuri restrictive a intervențiilor silvotehnice, care presupun pierderi de venit pentru care deținătorii de păduri trebuie să fie compensați.

Aceste măsuri au ca scop conservarea speciilor sălbatice și habitatelor naturale pe terenurile agricole și forestiere, inclusiv pe terenurile agricole cu înaltă valoare naturală și cele incluse în rețeaua de arii naturale protejate (inclusiv rețeaua Natura 2000), contribuind totodată la menținerea şi creşterea valorii naturale a acestora.

În general, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sunt caracterizate de un potențial scăzut pentru agricultură, fiind reprezentate de terenuri agricole ce suportă o agricultură mai puțin intensivă. Din acest motiv, în general, ANC au asociată o mai mare diversitate biologică, înregistrându-se o suprapunere în mare parte cu ariile naturale protejate și cu zonele eligibile pentru diferitele angajamente de agro-mediu care au ca obiectiv conservarea biodiversității.

Sunt necesare în continuare eforturi pentru încurajarea activităților agricole în ANC și evitarea abandonului acestora, pentru menținerea habitatelor agricole în aceste zone și a condițiilor de habitat, hrănire și reproducere pentru o serie de specii sălbatice prioritare. În zonele identificate ca fiind afectate de constrângeri naturale este importantă menținerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole și condițiile naturale.

Continuarea activităţii agricole în aceste zone deține, totodată, un rol important în conservarea peisajelor tradiţionale, putând servi ca bază de dezvoltare economică prin turism rural. Contribuţia unuisprijin financiar în aceste zone va fi esenţială, în special pe termen scurt, în timp ce  plățile compensatorii, precum cea de agro-mediu şi climă, vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin funcţional, care să poată răspunde obiectivului de menţinere a calităţii mediului şi implicit a spaţiului rural.

Astfel, se va asigura dezvoltarea durabilă a sectoarelor agricol și forestier, răspunzând cererii din ce în ce mai mari a societății pentru servicii de mediu și totodată asigurând premisele necesare pentru promovarea produselor tradiționale și diversificarea activităților prin turism durabil.

Prioritisation at the level of the CSP
Need is addressed in CSP ● Yes    ○ Partially   ○ No
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objective for this need Obiectiv Specific 6 – Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor

 

 

Code of the need (MS) 023
Title of the need Întinerirea generațiilor de fermieri
Description/formulation of the need Sectorul agricol se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor și managerilor de ferme, demonstrat prin tendința de scădere a populației tinere de până în 41 de ani concomitent cu creșterea populației active cu vârstă mai mare de 41 de ani.

Pe de altă parte, analizând atractivitatea zonelor rurale din punct de vedere al asigurării unui nivel de trai decent, a veniturilor stabile, a serviciilor de bază și a posibilităților de investire, se constată o lipsă de motivare a tinerilor pentru a se stabili în mediul rural pentru dezvoltarea unei activități agricole, în acest sens fiind importantă o finanțare consistentă a schimbului de generații.

Cu atât mai acută este scăderea populației active din motive ce țin de factori topografici naturali, în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, cum ar fi cele montane sau regiunea Deltei Dunării, ca urmare a migrării tinerilor spre zonele urbane, sau în afara granițelor țării, care oferă oportunități economice pentru care sunt necesare eforturi mai scăzute decât cele din mediul de origine. Lipsa condițiilor de tipul serviciilor sociale sau a infrastructurii de bază, a locurilor de muncă, a accesului la educație sau slaba calitate a nivelului de trai în mediul rural, motivează tineretul spre migrație accentuându-se fenomenul de sărăcie şi slabă dezvoltare socio-economică în zonele rurale.

Această stare generează un efect negativ asupra nivelului de dezvoltare, modernizare și implicit competitivitate cât și asupra existenței sau posibilității de implementare a bunelor practici de mediu în cadrul fermelor întrucât fermele gestionate de fermierii în vârstă, prezintă de cele mai multe ori o slabă orientare spre piață, o slabă adoptare a tehnicilor și tehnologiilor moderne și implementare a standardelor comunitare, dar și o deschidere limitată spre restructurare sau diversificare. Se menține astfel un decalaj mare între situația de fapt și potențialul de creștere economică și al competitivității exploatațiilor agricole.

Nevoia de atenuare a consecințelor încălzirii globale și adaptare la schimbările climatice prin implementarea principiilor și acțiunilor economiei verzi, conduce la obligația de utilizare a resurselor regenerabile sau de prioritizare a investițiilor ţinând cont de obiectivele ce vizează scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste acțiuni alături de conștientizarea efectelor negative rezultate din abandonarea terenurilor agricole, asupra dezvoltării economice a zonelor rurale sunt aspecte ce au perspectivă limitată în rândul fermierilor mai în vârstă.

România are nevoie de un număr mai mare de tineri fermieri, în special în zona montană, care să preia managementul fermelor, inclusiv al celor deja existente, să îmbunătățească productivitatea și să crească accesul pe piață al acestora.

Pentru surmontarea fenomenului de depopulare a zonelor rurale care în prezent a dobândit o amploare considerabilă cu consecințe în îmbătrânirea populației locale, este nevoie de programe integrate prin care să se răspundă coroborat nevoilor și așteptărilor beneficiarilor țintă, respectiv tinerii fermieri, și de prioritizare a acestei categorii de vârstă aptă pentru antreprenoriat, pentru învățare și adaptare la provocările actuale și implementare a schimbărilor impuse de tehnologiile moderne.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 7

Atragerea și susținerea tinerilor agricultori și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale

 

 

Code of the need (MS) 024
Title of the need Nevoia de acces la instrumente financiare
Description/formulation of the need Pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi a afacerilor rurale,  și întreprinderile neagricole din spațiul rural au nevoie de acces facil la surse de finanțare (inclusiv din perspectiva costurilor, a perioadei de rambursare și a garanțiilor) pentru a investi în afacerile lor. În România sursele de finanțare sunt mai puțin accesibile întreprinderilor din zonele rurale (în special celor nou înființate) şi tinerilor fermieri.

 

Mulţi tineri femieri şi start-up-uri  se confruntă cu dificultăţi în accesarea creditelor datorate fie educaţiei financiare deficitare, fie lipsei istoricului de creditare care reprezintă un impediment major în finantarea acestora de către instituţiile financiare.În ciuda instrumentelor financiare implementate în perioadele de programare anterioare (PNDR 2007-2013, PNDR 2014-2020), sectorul agricol și IMM-urile din mediul rural prezintă în continuare un deficit major de finanțare pe fondul riscului ridicat asociat acestui sector cât și a slabei capitalizări acestora, precum și lipsa garanțiilor.

Aşadar, numeroase ferme au dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza mijloacelor financiare proprii insuficiente și a accesului redus la finanțare. Numeroşi fermieri cu exploatații de mici dimensiuni şi/sau tineri nu sunt bancabili, atât în contextul înregistrării veniturilor, în cazul persoanelor fizice, dar şi în general aceştia au dificultăţi în demonstrarea veniturilor astfel încât să beneficieze de finanţare de la bănci.  Exploatațiile agricole, indiferent de dimensiunea economică, dar în mod particular, fermele mici și mijlocii care produc pentru piaţă sub o formă de organizare economic, au nevoie de sprijin pentru  a valorifica potențialul și a deveni competitive.  Orientarea către piaţă a micilor antreprenori din domeniul agro-alimentar şi din sectorul neagricol din zonele rurale va contribui substanţial la creşterea puterii financiare a micilor antreprenori, însă pentru a fi competitivi pe piaţă, aceştia au nevoie de investiții în modernizare și construcții de facilități, echipamente, mașini, spaţii post-recoltare şi condiţionare, sisteme de sortare, calibrare, transport marfă, promovare etc.

Îmbunătățirea accesului la sursele de finanțare ar sprijini IMM-urile cu activitate neagricolă și fermele în procesul de modernizare sau, după caz, diversificare, și de orientare mai intensă înspre piață. Orientarea către piaţă a antreprenorilor din mediul rural va contribui substanţial la creşterea puterii financiare a acestora, însă pentru a fi competitivi pe piaţă, aceştia au nevoie de investiții în modernizare, dar şi de lichidităţi etc. De altfel, nevoia accesului la lichidităţi s-a accentuat pe fondul crizei sanitare provocate de pandemia COVID-19.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 7

Atragerea și susținerea tinerilor agricultori și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale

 

 

Code of the need (MS) 025
Title of the need Creșterea numărului de locuri de muncă și diversificarea tipologiilor de locuri de muncă în zonele rurale, în vederea atragerii tinerilor pentru a se stabili în aceste zone
Description/formulation of the need În prezent, în România, oportunităţile de angajare în mediul rural sunt reduse, atât în sectorul agricol cât și în cel neagricol. Aşadar, populaţia din zonele rurale depinde în principal de activităţile agricole, acestea oferindu-le condiții de viață îmbunătăţite şi o sursă sigură de venit.  Decalajul dintre mediul rural şi cel urban rezultă în primul rând din dinamica urbanizării, unde dezvoltarea teritoriului a fost realizată fără o strategie pe termen mediu sau lung, dar a făcut totuși posibilă apariția polilor de creștere care au generat noi activități în defavoarea mediului rural, consecințele regăsindu-se în migrarea populației către zonele dezvoltate. Disparitățile rural-urban se deduc și din profilul economic, demografic sau din asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază necesare, dar și din nivelul scăzut de venituri şi de rata de angajare mult sub nevoile populației rurale.

 

Nevoia obținerii de venituri suplimentare pentru populaţia ocupată în agricultură este absolut necesară, mai ales în contextul tendinței de depopulare, ţinând cont de faptul ca nu toate exploataţiile agricole sunt performante, iar cele de mici dimensiuni nu sunt pe deplin competitive.

Totodată, este nevoie de creșterea competitivității, la nivelul fermelor gestionate de tinerii fermieri, inclusiv prin procesarea materiilor prime obținute de fermele de  mari dimensiuni concomitent cu consolidarea fermelor de familie și producția  în sistem organizat prin asociere a fermelor mici in forme asociative cu rol economic.

 

În plus, este necesară promovarea creării și dezvoltării unor noi activități economice, care vizează diversificarea activităţilor economice în general, dincolo de diversificarea activităţilor cu profil agricol. Această diversificare va trebui să ţină cont şi de specificităţile zonelor rurale adresate astfel încât investiţiile să urmărească o coerenţă şi un echilibru care să acopere nevoia specifică a zonelor respective. Spre exemplificare, zona montană cu specificităţi aparte, în anumite regiuni ale ţării beneficiază de turism supra-dezvoltat, iar în alte regiuni nu se regăseşte nici măcar un minimum de servicii necesare populaţiei locale.

 

Totodată, nevoia de stimulare a antreprenoriatului în mediul rural este ridicată și este în rezonanță cu nevoia de creștere a valorificării potențialului comunităților rurale din perspectiva pesiajului, culturii, activităților tradiționale dar și a resurselor locale.

 

Crearea și dezvoltarea afacerilor la scară mică, în domenii neagricole, reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă și obţinere de venituri, conducând astfel la sporirea gradului de atractivitate al zonelor rurale, agriculturii de subzistenţă în crearea de locuri de muncă pentru dezvoltarea de activităţi neagricole care pot să conducă la reducerea  disparităților dintre mediul urban și rural și fenomenul de migrație către zonele urbane manifestat în mod special în rândul tinerilor.

 

În plus, luând în considerare caracterul sezonier extins al activităților agricole, promovarea antreprenorialului și a ocupării forței de muncă şi reducerea fluctuației sezoniere a locurilor de muncă devin obiective importante. Diversificarea economică prevede o creștere a ocupării forței de muncă şi a veniturilor gospodăriilor agricole, contribuind la un mai bun echilibru teritorial socio-economic și la o dezvoltare durabilă în zonele rurale.

 

Finanțarea start-up-urilor neagricole, precum şi dezvoltarea afacerilor neagricole în mediul rural, facilitează dezvoltarea economiei locale, a calității vieții, dezvoltarea antreprenoriatului cât și obținerea de către fermieri a veniturilor alternative celor din agricultură, astfel realizările din sectorul agricol să facă posibil traiul independent de realizările din agricultură.

 

Finanțările ar trebui orientate către creșterea productivității acestora prin implementarea de modele inovatoare de distribuție cu lanț scurt care să asigure accesul pe piață pentru micii proprietari, pe dezvoltarea de întreprinderi sociale inovatoare, pe procesarea și dezvoltarea activităților de distribuție pentru micii fermieri, precum și pe adaptarea măsurilor de politică financiară la nevoile și posibilitățile micilor fermieri și stimularea proiectelor inovatoare generatoare de locuri de muncă în sectorul agricol și neagricol în zonele rurale.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 7

Atragerea și susținerea tinerilor agricultori și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale

 

 

Code of the need (MS) 026
Title of the need Susţinerea egalităţii de gen prin promovarea implicării  populaţiei feminine în antreprenoriat
Description/formulation of the need Datele statistice analizate, privind populaţia ocupată pe activităţi, în contextul egalităţii de gen arată faptul că, în sectoarele agricol şi forestier, există un dezechilibru major între femei şi bărbaţi în contextul statutului profesional. Aşadar, numărul managerilor de gen masculin este de peste patru ori mai mare faţă de numărul managerilor de gen feminin, în timp ce lucrătorii familiali neremuneraţi sunt predominant persoane de gen feminin (peste 60%). Dincolo de mentalitatea de tip patriarhal încă prezentă la nivel de România, este important de subliniat faptul că facilităţile care pot fi acordate persoanelor de sex feminin ar asigura echitatea între bărbaţi şi femei, având în vedere retincenţa femeilor de a gestiona afaceri în special în mediul rural şi în sectorul agricol, aspect care ar putea explica acest dezechilibru reflectat de statistică.

Exerciţiile financiare anterioare au arătat că femeile au fost implicate cu succes atât în accesarea măsurilor dedicate tinerilor fermieri, dar şi în turismul rural, în special în agro-turism, prin urmare, se identifică nevoia unei mai mari absorbţii a forţei de muncă, iar populaţia de gen feminin reprezintă o resursă umană disponibilă în acest context.

Este necesară stimularea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor şi femeilor, dar şi a altor categorii de persoane de cetăţenie română provenite atât din țară cât și din afara graniţelor ţarii, dar şi din zonele de activitate neremunerată (ex. lucrători familiali neremuneraţi).

Este nevoie de o susţinere financiară continuă pentru dezvoltarea sectoarelor agricol , fapt ce va conduce la creşterea reprezentativitătii populaţiei de sex feminin.

Un rezultat aşteptat este reprezentat atât de întinerirea generaţiilor de fermieri, cât şi  de diversificarea activităţilor agricole către activităţi neagricole, creându-se totodată şi noi oportunităţi de integrare a femeilor pe piaţa muncii.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 7

Atragerea și susținerea tinerilor agricultori și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale

 

 

Code of the need (MS) 027
Title of the need Creşterea accesului tinerilor la terenuri agricole
Description/formulation of the need Aşa cum s-a identificat la nivelul analizei SWOT, una dintre specificitătile spaţiului rural este ocuparea în agricultură, astfel accesul la terenurile agricole reprezintă o oportunitate şi totodată o provocare pentru a fi sprijinită în continuare instalarea de noi manageri de exploataţii agricole.

Problematica accesului la terenuri agricole în România este generată de numeroşi factori, printre care amintim: gradul redus de acoperire  a terenurilor agricole și forestiere cu lucrări de cadastru finalizate, puterea financiară scăzută a tinerilor fermieri, dar şi reticenţa fermierilor cu vârste înaintate în a preda exploataţiile deţinute, în special persoanelor din afara propriei familii, aceasta fiind o problematică generată în special de asocierea forţată din perioada predecembristă.

Fenomenul de fărâmiţare a terenurilor, precum şi gestionarea afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanță mare față de exploatația pentru care se solicită sprijin financiar afectează capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat. Spre exemplificare, există dificultăţi majore în transferarea utilajelor agricole de mari dimensiuni dintr-o localitate în alta, dar şi infrastructura rutieră slab dezvoltată în România generează o mobilitate limitată a populaţiei României.

În acest context, există riscuri financiare legate strict de dobândirea de terenuri care să fie parte din exploatația deţinută de tinerii fermieri, la care se adaugă riscul imposibilităţii obţinerii de terenuri agricole situate în apropierea terenurilor deja deţinute.  Astfel, se identifică nevoia stringentă de stimulare a tinerilor în sensul preluării de noi terenuri agricole, fiind nevoie de mai multe iniţiative legislative, care să reglementeze şi să faciliteze accesul tinerilor la terenuri pe care sa poată dezvolta noi afaceri atât în sectorul agricol, cât şi în sectorul neagricol în spaţiul rural, ţinând cont de necesitatea monitorizării situației terenurilor, inclusiv transparența cu privire la proprietatea terenurilor (de exemplu, disponibilitatea registrelor funciare şi acurateţea înscrisurilor din acestea), nevoia de cadastrare a terenurilor în contextul necesităţii recuperării terenurilor abandonate (neocupate sau fără proprietari), dar şi de nevoia de moderare a prețurilor terenurilor agricole prin drepturi de preemțiune.

Rezultatele aşteptate prin atingerea acestei nevoi constau în atenuarea problematicii nivelului ridicat de fragmentare a exploatațiilor agricole din România, revenirea tinerilor în zonele rurale, dar şi aplecarea acestora către sectorul agricol astfel încât  aceasta să conducă la dezvoltarea de exploataţii agricole performante în sensul creşterii productivității și competitivității în sectorul agro-alimentar.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 7

Atragerea și susținerea tinerilor agricultori și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale

 

 

Code of the need (MS) 028
Title of the need Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor montane din România
Description/formulation of the need Zona montană din România se confruntă cu un grad accentuat de îmbătrânire a populaţiei, cu efecte în managementul şi orientarea spre piaţă a fermelor care sunt preponderent de dimensiuni mici şi orientate spre creşterea animalelor. Aceste aspecte au condus la o scădere constantă a numărului de animale, generând un impact major asupra calității pășunilor și fânețelor.

Astfel, sub-pășunatul şi ne-întreținerea pajiștilor conduc la reducerea volumului de îngrășăminte organice, consecinţele fiind resimţite la nivelul calităţii pășunilor.

În acest context, se identifică nevoia de sprijinire a zonei montane, în sensul dezvoltării activităţilor pretabile pentru specificităţile acestei zone, prin stimularea lansării de noi afaceri în zonă, atragerii tinerilor cu pregătire profesională adecvată care pot gestiona eficient o afacere şi pot utiliza tehnologii moderne cu mai multă uşurinţă, ţinând cont în special de dezavantajele naturale care implică inclusiv o mobilitate redusă în contextul accesului către zonele urbane (ex. relaţia cu autorităţile/instituţiile publice, achiziţii, comercializare).

O altă nevoie importantă este menţinerea terenurilor utilizate în agricultură, prin stimularea instalării de noi fermieri care să preia aceste terenuri spre utilizarea acestora în activităţile agricole.

Aşadar, un rezultat important aşteptat în urma abordării aceste nevoi, este dezvoltarea exploatațiilor agricole din zona montană în vederea diminuării riscului de abandon a terenurilor agricole în această zonă și a altor riscuri economice și sociale care pot apărea și conduce, ulterior, la dezechilibre semnificative.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 7

Atragerea și susținerea tinerilor agricultori și facilitarea dezvoltării afacerilor în zonele rurale

 

 

Code of the need (MS) 029
Title of the need Creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul neagricol în zonele rurale
Description/formulation of the need În prezent, în zonele rurale din România, oportunităţile de angajare sunt reduse, în special în sectorul neagricol, în condiţiile în care ruralul dispune de resurse importante de dezvoltare, inclusiv de o resursă demografică semnificativă. Populaţia din zonele rurale depinde în principal de activităţile agricole, acestea oferind condiții de viață de subzistență. Decalajul dintre mediul rural şi cel urban este redat şi de numărul redus al întreprinderilor active, de nivelul scăzut al veniturilor, ponderea mare a lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi şi de rata redusă de angajare. Mediul rural se confruntă în utimii ani, din ce în ce mai acut, cu fenomenul de depopulare a așezărilor rurale, asociat unor valuri de migrație a populației tinere, accesul redus la servicii de bază, educaționale, acces limitat la piața muncii, declinul unor activități tradiționale, etc.

Nevoia obținerii de venituri suplimentare pentru populaţia din mediul rural, care se ocupă preponderent cu agricultura de subzistență și semisubzistență este absolut necesară, mai ales în contextul tendinței de depopulare acute.

Nevoia de stimulare a antreprenoriatului în mediul rural este în rezonanță şi cu nevoia de creștere a valorificării potențialului comunităților rurale din perspectiva peisajului, culturii, activităților tradiționale dar și a resurselor locale.

Se identifică nevoia creării oportunităților de dezvoltare a micilor afaceri realizate în mediul rural, bazat pe exploatarea potențialului local, care este diferit de la o regiune la alta. Astfel, în timp ce în zonele montane sau în Delta Dunării se identifică un potențial de dezvoltare în domeniul turistic și de agrement sau de producție bazată pe masă lemnoasă, respectiv stuf, în zonele de câmpie potențiala direcție de dezvoltare este în alte categorii de activități neagricole (productie, servicii, agroturism, etc). De asemenea, exploatarea resurselor locale, susținerea la nivel local a micilor întreprinzători în baza unor strategii de dezvoltare locală pot conduce la creșterea locurilor de muncă din mediul rural.

Dezvoltarea afacerilor la scară mică de către fermieri și alți potențiali întreprinzători în domenii neagricole poate contribui la crearea de noi locuri de muncă, obținerea de venituri suplimentare și la menținerea populației în mediul rural.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 030
Title of the need Sprijinirea dezvoltării locale sub responsabilitatea comunității
Description/formulation of the need Zonele omogene din punct de vedere geografic și al intereselor economice, sociale,  culturale etc., se pot dezvolta sustenabil în condițiile în care această dezvoltare are la bază o strategie care vizează teritoriul respectiv, un set coerent de măsuri stabilite pe baza nevoilor specifice locale. Acest proces se poate realiza prin plasarea dezvoltării locale sub responsabilitatea comunităţii, care se bazează pe abordarea ”de jos în sus”, instrument ce poate fi utilizat de către Grupurile de Acțiune Locală (GAL).

Utilizarea instrumentului LEADER este importantă din perspectiva dezvoltării echilibrate a teritoriilor rurale care să răspundă nevoilor identificate la nivel local, GAL-urile reprezentând soluția concretă de creștere a calității vieții și dezvoltare economică, socială și culturală a spațiului rural, prin implicarea pe termen lung a comunităților în deciziile strategice, privind teritoriile acoperite de parteneriate.

În perioadele anterioare de programare, GAL-urile  au dobândit o capacitate administrativă ridicată privind implementarea strategiilor de dezvoltare locală, ceea ce conferă acestora premisele unei gestionări optime a strategiilor de dezvoltare  și a atragerii la nivel local de fonduri şi din alte surse în afara PNDR.

La nivelul comunităților locale sunt identificate nevoi diverse, specifice unor domenii și sectoare de activitate diferite. GAL-urile, prin natura structurii lor și a rolului pe care îl joacă în teritoriu pot facilita atragerea de finanțări din mai multe surse/fonduri/programe pentru o dezvoltare locală eficientă și integrată.

O cooperare eficientă între toți actorii relevanți din teritoriu, precum autorități publice locale, fermieri, antreprenori, ONG-uri, și nu numai, s-a dovedit a fi benefică pentru dezvoltarea comunităților care se bazează pe intervenții și decizii ale guvernanței locale. Grupurile de Acțiune Locală reprezintă un factor de gestionare pentru inventarierea și analiza nevoilor specifice teritoriului, de implicare a actorilor interesaţi în stabilirea priorităților și obiectivelor pentru o dezvoltare durabilă, de  sprijinire a inițiativelor şi a strategiilor de dezvoltare locală.

GAL-urile în parteneriat cu instituțiile educaționale relevante potinterveni şi asupra necesității de dobândire de cunosțințe necesare atât fermierilor cât și altor actori relevanți în domeniul dezvoltării rurale. GAL-urile pot sprijini dezvoltarea locală și prin acțiuni de informare și conștientizare asupra domeniilor de interes precum: bioeconomia, economia circulară,  conservarea resurselor locale, conservarea biodiversității agricole și generale, diminuarea impactului schimbărilor climatice etc.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 031
Title of the need Asigurarea infrastructurii de bază, accesului la TIC şi servicii adecvate pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale
Description/formulation of the need Infrastructura şi serviciile de bază în comunitățile rurale, inclusiv din zonele montane, sunt neadecvate atât din punct de vedere al calității, dar mai cu seamă a functionalității acestora. Acestea reprezintă principalele elemente care menţin un decalaj accentuat între zonele rurale şi zonele urbane din România şi cu atât mai mult, o piedică în calea asigurării respectării principiului egalităţii de şanse şi dezvoltării socio-economice a zonelor rurale.

Astfel, dezvoltarea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare, creşterea accesului populaţiei la energie electrică, inclusiv energie verde, îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, inclusiv drumuri de acces la exploatațiile agricole, pentru îmbunătățirea conectivității și facilitarea desfășurării activităților agricole, reprezintă nevoi de bază pentru populația rurală. Accesul limitat la acestea este reflectat într-un grad redus de atractivitate a spațiului rural atât pentru antreprenori, reprezentând o piedică în calea investițiilor, cât și pentru populaţie, afectând calitatea vieţii.

Deficiențele ce decurg dintr-o infrastructură locală slab dezvoltată determină, de asemenea, decalaje de accesibilizare a formelor educaționale şi culturale. O infrastructură de bază îmbunătățită va crea condiţii de viaţă adecvate, o dezvoltare și revitalizare a economiei rurale asigurând totodată accesul la servicii de sănătate, sociale dar și educație, cultură. În zonele izolate, precum satele din Delta Dunării, zone montane, accesul la serviciile de sănătate este redus, fiind necesară îmbunătăţirea accesului la servicii medicale în spaţiul rural. Infrastructura socială şi serviciile sociale inexistente sau deficitare, determină necesitatea de a înfiinţa sau moderniza infrastructura socială rurală în funcţie de nevoile sociale specifice comunităţilor locale şi de a dezvolta servicii sociale adaptate populaţiei rurale.

Accesul limitat la internet şi la digitalizare reprezintă un factor restrictiv al dezvoltării şi modernizării zonelor rurale. Astfel, este limitat accesul la informaţie, la comunicarea cu instiţuţiile şi semenii, la educaţie şi formare profesională, la posibilitatea de a lucra în condiţii de telemuncă, accesul la diferite activităţi economice şi servicii.

În contextul COVID 19, în zonele rurale fară acces la internet sau cu acces limitat, există mari dificultăți în asigurarea accesului la educație al copiilor şi tinerilor vulnerabilizând aceste categorii. Accesul limitat la educație în aceste zone diminuează şansele tinerilor pe piaţa muncii, blochându-le şansa la un viitor mai bun, la dezvoltare, la asigurarea unui nivel de trai satisfăcător.

Aceste limitări determină accentuarea migraţiei populaţiei tinere către zonele urbane sau străinătate, abandonarea unor teritorii rurale, abandonarea activităţilor agricole din zonele rurale izolate.

Investiţiile în infrastructura de internet în zonele fără acoperire sau în zonele cu conectivitate slabă, modernizarea infrastructurii TIC, dotarea instituţiilor şi firmelor cu echipamente şi programe, organizarea unor acţiuni de educaţie digitală contribuie la educaţia şi formarea incluzivă, la creşterea şanselor de acces pe piaţa muncii, la promovarea ocupării, încurajează antreprenoriatului rural şi implicit la menţinerea şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale.

La nivelul comunităților locale sunt prezente nevoi specifice, care nu presupun intervenții majore, dar care pot genera un impact benefic.

Îmbunătățirea infrastructurii de bază la scară mică și serviciile pentru populație pot conduce la o îmbunătățire a calității vieții în zonele rurale.  Astfel de intervenții pot fi susținute şi prin instrumentul LEADER, care, prin abordarea „de jos în sus” poate interveni la nivelul comunităților, prin rezolvarea unor nevoi punctuale, cu specific local.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 032
Title of the need Sprijinirea activităţilor neagricole pentru creşterea veniturilor alternative pentru populaţia rurală
Description/formulation of the need Având în vedere nivelul redus al veniturilor pentru populaţia rurală, cifra de afaceri mai mică a IMM-urilor din mediul rural, dezvoltarea insuficientă a antreprenoriatului în zonele rurale, ponderea foarte mare a lucrătorilor familiali neremuneraţi şi a lucrătorilor pe cont propriu în gospodăriile rurale, pentru categoriile care desfăşoară în special activităţi agricole, este nevoie de implementarea unor măsuri active de susţinere a activităţilor neagricole în mediul rural.

Resursele naturale şi umane din mediul rural permit dezvoltarea unor activităţi precum turismul rural, agroturismul, valorificarea florei spontane (fructe de pădure, ciuperci etc.) meşteşugurile, e-comerţ, prelucrare de produse locale, diferite servicii, etc.

Aceste activităţi neagricole pot absorbi o parte a resursei de muncă disponibile în gospodăriile rurale, asigură o mai bună valorizare a resursei de muncă având în vedere caracterul sezonier al activităţilor agricole, asigură plusvaloare produselor locale şi venituri suplimentare populaţiei rurale prin diversificarea activităţilor în zonele rurale, precum şi creşterea calităţii vieţii în zonele rurale.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

Code of the need (MS) 033
Title of the need Reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale şi a nediscriminării
Description/formulation of the need În zonele rurale din România există o serie de decalaje şi deficienţe majore în ceea ce privește calitatea vieții. Acestea se reflectă prin prisma tuturor componentelor sale socio-economice: economie rurală, servicii, formare și educație (rată ridicată de abandon şcolar), capacitate administrativă, potenţial demografic, sănătate, cultură, etc.

Gradul de sărăcie ridicat din mediul rural este determinat atât de factorii economici cât și de cei demografici, sociali şi culturali. Veniturile mai scăzute în zona rurală faţă de cele din mediul urban, tendințele de creștere a ratei sărăciei în rural, atât față de urban, cât și față de media europeană, conduc la accentuarea discrepanțelor între mediul rural și cel urban și accentuarea fenomenului de excluziune socială. Dezvoltarea economică specifică mediului urban şi calitatea vieţii urbane atrage populaţia activă în oraşe, astfel încât migrarea populaţiei rurale tinere, alături de îmbătrânirea populaţiei rurale, conduce la un declin al comunităţilor rurale.

Totodată, este din ce în ce mai evidentă nevoia unei abordări locale integrate, participative, de jos în sus, pentru a dezvolta comunitățile rurale, având în vedere posibilitatea de a identifica nevoile locale și a identifica soluții viabile și inovatoare pe care o abordare convențională de sus în jos nu o poate realiza.

Procentul ridicat al persoanelor care intră în categoria celor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială determină necesitatea sprijinirii grupurilor sociale vulnerabile prin înființarea și dezvoltarea de servicii sociale la nivel local, inclusiv prin intermediul instrumentului LEADER, în vederea creșterii calității serviciilor și a facilitării accesului comunităților vulnerabile la asistență și infrastructură socială în mediul rural.

Astfel, pentru a reduce gradul de sărăcie și riscul de excluziune socială precum și pentru a crește calitatea vieții din mediul rural, se impune adoptarea de măsuri adecvate de dezvoltare rurală prin care să se realizeze facilitarea accesului la locuri de muncă, dezvoltarea inițiativelor de antreprenoriat, inclusiv prin sprijinirea înființării, dezvoltării și consolidării formelor asociative, intervenții pentru asigurarea serviciilor de sănătate, educație, cultură, crearea de oportunități pentru generarea de venituri alternative.

Prin reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale şi nediscriminării în zonele rurale, creşte calitatea vieţii rurale şi totodată atractivitatea acestor zone.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 034
Title of the need Susţinerea egalităţii de gen prin creşterea reprezentantivităţii populaţiei de sex feminin în antreprenoriat
Description/formulation of the need Din analiza populaţiei active din mediul rural rezultă faptul că rata de activitate şi rata de ocupare a femeilor este semnificativ mai mică decât rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă, respectiv rata de ocupare a populaţiei masculine. În activităţile neremunerate, femeile sunt majoritare în timp ce prezența femeilor în antreprenoriat este limitat. De asemenea, numărul femeilor care trăiesc în sărăcie este constant mai mare decât cel al bărbaţilor, rata sărăciei relative şi rata riscului de sărăcie sau excluziune socială înregistrând valori mai mari în rândul populaţiei feminine.

Pentru a reduce din decalajele prezentate, cu impact determinant asupra calităţii vieţii, este necesară promovarea implicării femeilor în activităţi remunerate, sprijinirea ocupării acestora în activităţi economice şi sprijinirea antreprenoriatului feminin.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 035
Title of the need Asigurarea unui nivel adecvat de capital şi tehnologie în silvicultură și susținerea unui management durabil al pădurilor
Description/formulation of the need Pădurile din România, indiferent de natura proprietății, sunt administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă compatibile cu cele recunoscute la nivel european, printr-un cadru de reglementare și un sistem de planificare unitar la nivel național. Acest cadru este orientat în mod deosebit către asigurarea funcțiilor de protecție pe care pădurile le îndeplinesc. Cu toate acestea, gestionarea durabilă a resurselor forestiere este îngreunată de gradul scăzut de accesibilizare al pădurilor, precum și de dotarea tehnică insuficientă, învechită și puțin diversificată a firmelor care activează în domeniul forestier.

Astfel, este necesară sprijinirea diferiților actori din sectorul forestier pentru modernizarea și construirea de drumuri forestiere, precum și realizarea de depozite permanente. De asemenea, trebuie încurajată utilizarea de echipamente și practici tradiționale în activitatea de exploatare forestieră, cu impact redus asupra factorilor de mediu.

Prin creșterea accesibilității pădurilor se urmărește îmbunătățirea condițiilor pentru executarea lucrărilor silvoculturale, prevenirea și stingerea incendiilor și pentru exploatarea pădurilor în condiții ecologice și de rentabilitate. Utilizarea practicilor tradiționale, va avea impact pozitiv asupra mediului, prin reducerea nivelului de degradare a solului, de poluare a aerului și apelor, prin reducerea emisiilor de GES și a consumului de energie.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 036
Title of the need Conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural, material şi imaterial
Description/formulation of the need Caracterizate de o capacitate slabă de a dezvolta și implementa în mod eficient proiecte de dezvoltare locală sustenabilă, de o calitate slabă a infrastructurii turistice, de degradarea aşezămintelor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice, satele româneşti cu o bogată moştenire au nevoie de sprijin pentru a asigura conservarea resurselor culturale unice și utilizarea acestora în scopul dezvoltării socio-economice.

Tradiţiile rurale, etno-folclorice, culturale, ecologice, gastronomice și caracteristicile locale de mediu, în special în zona montană, sunt insuficient valorificate pentru dezvoltarea turismului, pentru crearea de locuri de muncă, pentru generarea de venit și pentru asigurarea unui impact pozitiv asupra sentimentului de demnitate și mândrie al comunităților locale.

Sprijinul acordat în cadrul unui proces integrat și echilibrat de dezvoltare teritorială, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală implementate prin intermediul GAL și/sau alți actori relevanți, va conduce la păstrarea și conservarea patrimoniului local, iar acțiunile de marketing aferente pot genera valoare adăugată pentru produsele autohtone.

Prin acțiuni inovative de punere în valoare a patrimoniului local se poate realiza, de asemenea, creşterea atractivității zonelor rurale, atât pentru populația rurală cât și pentru turişti.

În mediul rural se regăsesc o serie de elemente valoroase din punct de vedere cultural care nu sunt încadrate în categoria obiectivelor de patrimoniu de clasa A sau B și sunt într-o stare de degradare continuă sau, în cazul elementelor imateriale (dansuri populare, meșteșuguri, cântece) în risc de pierdere. Acestea au o importanță deosebită pentru păstrarea tradițiilor, crearea punților de legătură între generații și pentru creșterea atractivității spațiului rural. Lucrările de conservare, restaurare și reabilitare a construcțiilor și amenajărilor cu valoare culturală sau alte activități de punere în valoare a elementelor ce aparțin patrimoniului neclasat (mobil, imobil și imaterial) pot fi realizate prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală.

Patrimoniului istoric, cultural autentic, tradițiile și particularitățile comunităților gazdă trebuie să fie respectate, păstrarea și dezvoltarea lor necesitând a fi promovate. Turismul este un sector care utilizează patrimoniul cultural al umanității și contribuie la îmbogățirea acestuia. Dezvoltarea turismului cultural este un factor important pentru dezvoltarea economică durabilă, care generează profit și locuri de muncă și un factor fundamental pentru construirea imaginii oricărei destinaţii turistice. Efectele socio-culturale sunt producția locală de bunuri și suveniruri și promovarea și revigorarea unor forme de artă locale, cum ar fi folclorul și gastronomia.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 037
Title of the need Dezvoltarea bioeconomiei şi a economiei circulare
Description/formulation of the need Conform analizei SWOT, România are un sector semnificativ de procesare bioresurse din biomasă, precum și un potențial semnificativ pentru obținerea energiei din biomasă, biogaz-bioenergie, nutraceutice/cosmetice, biofarmaceutice pe bază de plante medicinale și aromate, celuloză și hârtie, textile și pielărie, reciclare deșeuri etc.). În plus, la nivel european şi internaţional se constată o creştere a cererii industriei pentru fibre scurte şi lungi de in şi cânepă. În acest scop,  se identifică nevoia de cooperare şi asociere în vederea valorificării biomasei provenite din agricultură şi industrie alimentară, precum şi cu alte entităţi locale în vederea valorificării şi a altor resurse utilizabile în contextul bioeconomiei.

De asemenea, diversificarea structurii culturilor agricole pentru dezvoltarea bioeconomiei ar putea contribui la dezvoltarea unui sector de nişă cu utilizări multiple în diferite domenii de procesare a bioresurselor, de la produse biochimice la suplimente alimentare. Având în vedere provocările globale precum schimbările climatice, degradarea terenului și a ecosistemului și în contextul resurselor din ce în ce mai limitate, devine clară nevoia utilizării eficiente a tuturor resurselor, a produselor secundare rezultate din activitățile agricole și recuperarea elementelor utilizabile din deșeuri, utilizarea biomasei și a reziduurilor organice, în scopul de a limita recurgerea la resurse naturale neregenerabile.

Din cauza cunoștințelor precare în rândul populației rurale privind potențialul bioeconomiei şi a economiei circulare, subprodusele lanțurilor valorice și deșeurile provenite din activitățile agricole sau silvice rămân nevalorificate.

Astfel, o sursă importantă de energie nu este valorificată, resursele naturale nu sunt utilizate eficient și este generat un impact negativ asupra mediului.

Includerea bioeconomiei în modelele de dezvoltare rurală sustenabilă este oportună din considerente ce țin de progresul înregistrat în domenii precum cercetarea și inovarea, în științele biologice, în tehnologiile moderne cât și cele privind tehnologiile informaționale și de comunicare cu aplicații practice în agricultură, de creșterea integrării orizontale și verticale în lanțurile de aprovizionare agricolă și nu în ultimul rând de tendința de creștere a globalizării.

Lucrătorii din agricultură, silvicultură și industria alimentară, trebuie sprijiniți și încurajați să utilizeze la maximum toate subprodusele provenite din activitatea principală și de asemenea, antreprenorii din industria textilă, de celuloză și hârtie, cosmetică, etc. să acorde o importanță deosebită surselor de materie primă provenite din sectoarele agricole și silvice.

Pentru o bioeconomie durabilă, este nevoie ca cei care activează în domeniile care pot utiliza bioresurse să fie sprijiniți atât pentru investiții în proiecte de cercetare-inovare, în tehnologie specifică, cât și pentru realizarea unor parteneriate pe orizontală și verticală, având ca rezultat creșterea competitivității și protejarea mediului.

Prin urmare, este necesară finanţarea proiectelor integrate, indiferent de dimensiunea întreprinderilor, a formelor de asociere cu rol economic din sectorul agricol şi industrie alimentară, bioeconomia, cu accent pe economia circulară, putând fi o componentă importantă în dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale, în corelare cu dezvoltarea fermelor care produc pentru piaţă în sistem organizat.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 038
Title of the need Sprijinirea dezvoltării durabile a ruralului montan și a ruralului din teritoriul ITI Delta Dunării în România
Description/formulation of the need Zonele Montane din România și teritoriul ITI Delta Dunării se confruntă cu numeroase constrângeri naturale, economice, sociale, aspecte ce necesită o abordare diferenţiată, specifică acestor zone.

În zona montană, preponderenţa fermelor de mici dimensiuni şi fertilitatea redusă a terenurile agricole expun această zonă la pericolul abandonării activităţilor agricole, mai ales a creşterii animalelor.

În teritoriul ITI Delta Dunării, exploatațiile agricole au suprafațe mici şi majoritatea sunt lipsite de mijloace de producție mecanizate. O parte importantă a teritoriului ITI este amenințată de deșertificare, iar predicţiile în domeniu arată că apar modificări ale statisticilor de fenomene extreme, inclusiv creșterea prevalenței de secete, viituri, furtuni, grindină etc. Izolarea comunităţilor, lipsa infrastructurii de acces, infrastructura de bază deficitară şi lipsa serviciilor de calitate în educaţie, sănătate, cultură etc. vulnerabilizează  populaţia  şi determină migraţia populaţiei tinere către urban sau străinătate, depopularea satelor şi disoluţia comunităţilor din aceste zone.

Deși agricultura va rămâne una dintre activităţile principale generatoare de venit pentru populația rurală din zona montană şi din teritoriul ITI Delta Dunării, este nevoie de o dezvoltare sustenabilă a activităţilor neagricole din aceste teritorii, coroborat cu valorificarea patrimoniului material şi imaterial şi a potenţialului turistic specific acestor zone.

Analiza SWOT arată faptul că zonele cu cel mai mic venit sunt zonele montane, decalajul fiind în creştere în ultimii ani. În acest sens, este nevoie de o susţinere a acestor zone din mai multe perspective: educaţională, de infrastructură, economică (oportunităţi de afaceri adecvate).

În plus, conservarea biodiversităţii, precum şi măsuri pentru protejarea mediului sunt esenţiale pentru menţinerea specificităţii zonelor montane şi teritoriului ITI Delta Dunării, în coroborare cu dezvoltarea socio-economică adaptată acestor zone.

Prin intervenţii specifice de sprijinire a acestor zone, se are în vedere creşterea calităţii vieţii pentru populaţia din zona montană şi din teritoriul ITI Delta Dunării, creşterea atractivității acestor teritorii, evitarea depopulării şi părasirii satelor izolate, astfel  asigurându-se continuitatea acestor comunităţi.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 039
Title of the need Modernizarea infrastructurii de învățământ agricol
Description/formulation of the need Infrastructura pentru învăţământul agricol din România este insuficient dezvoltată pentru acoperirea nevoilor de predare şi punere în practică a cunoştinţelor agricole.

De asemenea, gradul încă redus investiții pentru dotarea tehnică a învățământului liceal (învățământul de bază) fac ca absolvenții de gimnaziu (clasa a VIII-a) să se orienteze spre învățământul cu profil umanist și mai puțin spre învățământul tehnologic cu specific agricol. Acest lucru a determinat, în ultimul deceniu, scăderea semnificativă atât a numărului de clase cu profil agricol din cadrul fostelor licee agricole cât și a numărului de absolvenți din acest domeniu. Ca urmare, pentru a supraviețui, fostele licee agricole au trebuit să–și schimbe profilul de învățământ agricol, orientându-se către alte domenii.  Ca urmare, pentru întinerirea și profesionalizarea forței de muncă din agricultură este nevoie de investiții specifice la nivelul învățământului de bază (liceal).

Terenurile agricole aflate în proprietatea liceelor agricole nu au mai putut fi folosite în ultimii ani în scop didactic din cauza lipsei de investiții pentru achiziționarea de utilaje agricole necesare în pregătirea de specialitate a elevilor.   Prin îmbunătățirea infrastructurii de învăţământ agricol de bază se poate construi o bază solidă  pentru atragerea elevilor către aceste forme de învățământ în scopul creșterii nivelului de educație a forței de muncă din agricultură. Prin urmare, investiţiile în infrastructura de învăţământ agricol ar putea reprezenta o soluţie pentru formarea de noi generații de tineri bine pregătiți care să răspundă nevoilor de dezvoltare al sectorului agro-alimentar.

Lipsa dotărilor, care să faciliteze învățarea prin acțiune, favorizează un mod de furnizare a informației la nivel teoretic, lipsit de accentul practic, mult mai necesar.

 

Toate aceste deficiențe se resfrâng asupra nivelului general scăzut de educaţie în sectorul agricol. Acoperirea nevoilor de predare şi punere în practică a cunoştinţelor agricole este strâns legată de modernizarea sistemului de educație profesională agricolă, atât din punct de vedere al infrastructurii fizice, cât și a curriculei școlare. Este necesară reducerea discrepanțelor dintre instituțiile de învățământ din mediul urban și rural, prin facilitarea accesului acestora la dotările tehnologice și digitalizare.

Astfel, abordarea nevoii legate de o educaţie adaptată și adecvată în domeniul agricol, va conduce la stabilizarea tinerilor în mediul rural și cresterea competitivității a sectorului agricol.  Modernizarea și dezvoltarea educației și formării profesionale poate fi realizată prin intermediul infrastructurilor și resurselor educaționale îmbunătățite, cum ar fi: resurse TIC, laboratoare, ateliere, ferme didactice pentru practică în școlile agricole, etc.

De asemenea, pe lângă asigurarea unei baze materiale adecvate pentru învățământul agricol, este necesară și susţinerea dezvoltării de parteneriate între fermieri şi unitățile de învățământ pentru efectuarea stagiilor de practică prevăzute în programa școlară, cu implicarea operatorilor pentru armonizarea competențelor dezvoltate în școală la cerințele pieței locale, precum și dezvoltarea de parteneriate pentru extinderea învățământului dual în calificări de interes pentru domeniul agro-alimentar, în unitățile de învățământ cu profil agricol.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need Obiectiv Specific 8

Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile

 

 

Code of the need (MS) 040
Title of the need Creșterea numărului şi volumului de produse cu valoare adăugată mare, a produselor certificate prin scheme de calitate, a produselor cu un impact redus asupra mediului înconjurător și promovarea produselor obținute prin metode extensive
Description/formulation of the need Având în vedere analiza SWOT, în RO există un potențial încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare a produselor locale prin includerea acestora în schemele de calitate naționale și UE, din cauza unor aspecte precum sunt costurile aderării la schemele de calitate, promovarea deficitară a produselor agroalimentare românești și slaba asociere între producători.

Produsele pentru care se folosește materie primă locală, ca şi cele provenite de la animale crescute în condiții superioare de bunăstare, produsele montane, tradiționale, ecologice contribuie la dezvoltarea zonelor rurale prin crearea de locuri de muncă, valoare adăugată, conştientizarea consumatorului referitor la calitatea produselor cu tradiţie care fac parte din cultura naţională, dar şi la asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare.

 

Numărul produselor românești care participă la o schemă de calitate este redus, rezultând o nevoie acută de a sprijini obținerea și promovarea unor astfel de produse.

 

Pentru stimularea fermierilor şi grupurilor de fermieri din România în demersurile de aderare la sistemele de calitate, este nevoie de măsuri de sprijin care să susţină financiar acoperirea costurilor suplimentare pe care aceștia le suportă și promovarea produselor participante la scheme de calitate.

 

Având în vedere slaba eficienţă economică a practicilor agricole extensive/mixte tradiţionale și prietenoase cu mediul, la nivelul spațiului rural este nevoie de acordarea de sprijin financiar pentru menținerea și promovarea acestora și a produselor rezultate.

Participarea redusă a fermierilor la schemele de calitate este legată și de asociere și cooperare redusă în sectorul agroalimentar, fiind nevoie de sprijinirea asocierii și cooperării inclusiv în cazul consumatorilor.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 9

Îmbunătățirea răspunsului agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea, inclusiv alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil, precum și deșeuri alimentare și bunăstarea animalelor

 

 

Code of the need (MS) 041
Title of the need Sprijinirea adoptarii unor tehnologii/tehnici/procese pentru limitarea utilizării antibioticelor în agricultură și utilizarea sustenabilă a produselor pentru protecția plantelor și a îngrașamintelor chimice
Description/formulation of the need a)Limitarea utilizării antibioticelor în agricultură

Majoritatea fermierilor din România, în special cei ce deţin exploataţii de dimensiuni mici şi mijlocii, nu dispun de cunoștințe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor și standardelor moderne de producție, în special în sectorul zootehnic şi horticol, axându-se preponderent pe experiența practică tradițională. De asemenea, nivelul de conștientizare, cunoștințe și abilități a acestora cu privire la metode moderne şi inovative de procesare şi marketing al produselor agricole, inclusiv în contextul lanţurilor scurte de aprovizionare, este insuficient pentru a putea răspunde cererii pieței şi a îndeplini standardele la nivel european.

 

Având în vedere analiza SWOT privind intensificarea problemelor de sănătate a animalelor şi creşterea consumului de medicamente în tehnologiile de creştere a porcilor şi păsărilor, este nevoie de conștientizarea fermierilor cu privire la folosirea rațională a antibioticelor din perspectiva riscurilor pentru sănătătea populaţiei şi a siguranţei alimentare.

 

Sectorul agro-alimentar din România are nevoie de un nivel ridicat de instruire tehnică, economică și de management al afacerii la nivel de fermă, pentru a îndeplini cu succes standardele UE (siguranţă alimentară, sănătatea animalelor, norme de mediu, etc.).

Profesionalizarea fermierilor este însă strâns legată de modernizarea sistemului de educație profesională agricolă, atât din punct de vedere al infrastructurii fizice, cât și a curriculei școlare.

 

Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe şi aptitudini al fermierilor va contribui la adoptarea de tehnologii inovative şi bune practici, în special de către fermierii tineri şi implicit la limitarea utilizării antibioticelor în agricultură.

 

 

b)Utilizarea sustenabilă a produselor pentru protecția plantelor și a îngrașamintelor chimice

În RO, pentru toate categoriile de pesticide începând cu anul 2017 s-a înregistrat o ușoară creștere a vânzărilor, în special în ceea ce privește categoria principală de PPP, respectiv, erbicide, fungicide și bactericide.

 

Având în vedere analiza SWOT privind intensificarea utilizării pesticidelor în agricultură și trend-ul crescător al comercializării de erbicide, fungicide și bactericide, este nevoie de îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe şi aptitudini a fermierilor cu privire la folosirea rațională a acestora și informarea asupra riscului real al substanțelor active și remanenței pesticidelor în sol, cu efecte nocive asupra  sănătații omului și a mediului înconjurător.

 

Este necesară menținerea practicilor agricole tradiţionale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu, cu toate că în România cantitatea medie de pesticide utilizată pe ha este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg. Fermierii trebuie încurajaţi să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice, printr-un sistem de management al utilizării durabile a PPP.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 9

Îmbunătățirea răspunsului agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea, inclusiv alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil, precum și deșeuri alimentare și bunăstarea animalelor

 

 

Code of the need (MS) 042
Title of the need Dezvoltarea sectorului agroalimentar, obținerea de alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil cu beneficii pentru mediu şi consumatori și adaptarea acestuia la standardele UE și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare
Description/formulation of the need   În România, sectorul agroalimentar are nevoie de investiții pentru crearea de capacități noi de procesare, de echipamente și tehnologii moderne, de fluxuri tehnologice care să permită respectarea noilor standarde comunitare și îmbunătățirea productivității.

 

Aceste nevoi evidențiază fapul că industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producție a produselor agricole autohtone.

 

Astfel este necesară concentrarea sprijinului pe acele produse agro-alimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu potențialul existent. În mod specific se identifică nevoia de investiții pentru obținerea de produse diversificate, sănătoase şi nutritive, prin aplicarea practicilor inovative în procesarea produselor agricole.

 

Dezvoltarea zonelor rurale montane din România și încurajarea obținerii produselor locale ar conduce atât la o creștere a numărului de produse din zona montană înregistrate caproduse montane, cât și la extinderea pieței și a competitivității produselor agroalimentare cu valoare adăugată mare.

 

Criza sanitară și economică provocată de noul coronavirus SARS-CoV 2 a demonstrat cât de vulnerabili suntem cu toții și cât de important este să restabilim echilibrul între activitatea umană și natură, în scopul protejării sănătății și bunăstării populației.

 

Trecerea către un sistem alimentar mai sănătos și durabil se poate face prin crearea unor lanțuri alimentare scurte, din perspectiva deschiderii oportunității de piață pentru fermieri,  prin promovarea și vânzarea produselor agricole aproape de sursa de producție, în acord cu obiectivele stategiei „De la fermă la consumator”.

 

În ultima perioadă, au apărut în diferite zone din țară (Brașov, Covasna, Sibiu și Tulcea) puncte gastronomice locale (PGL). Acestea sunt puncte de alimentație turistică de tip familial, care oferă preparate alimentare specifice zonei geografice din care fac parte, care au apărut din nevoia de a oferi turiștilor o experiență culinară reală, sigură, inedită, în mediul rural. Este o modalitate de creare a unei sinergii comunitare și a unui model de socializare rurală în jurul actului gastronomic.

 

PGL au rolul de a oferi posibilitatea vizitatorilor să servească o masă cu produse tradiționale românești la gospodarii locali, în zona în care își petrec vacanța, într-o atmosferă rustică, dar cu respectarea normelor de igienă, impuse de lege.

 

PGL sunt implementate în bucătăriile producătorilor locali, unde aceștia stabilesc și prepară meniul cu produse preponderent din gospodăriile proprii. Felurile de mâncare pregătite de gospodari sunt tradiționale, cu ingrediente proaspăt culese sau conservate natural, care urmăresc rețete locale.

 

De asemenea, este nevoie de dezvoltarea și promovarea produselor originale, autohtone, obținute de către entități de profil care vizează grupe de populație cu nevoi alimentare specifice, cum ar fi diabeticii, cei cu boala celiacă şi alții, cei cu diferite intoleranțe și/sau alergii alimentare.

 

Astfel, este nevoie de sprijin pentru a facilita accesul fermierilor şi grupurilor de fermieri pe piaţă şi de a intra şi opera pe aceste piețe la standardele cerute, prioritizand investitiile care conduc la standarde superioare față de cerințele legislative, cu accent pe aspectele privind siguranța alimentară, prin introducerea de sisteme inovative de management pentru asigurarea autenticității alimentelor și prevenirea/eliminarea fraudelor alimentare, obținerea de alimente nutritive, fără aditivi alimentari, proaspete și livrate cât mai aproape de locul de proveniență.

 

Pentru asigurarea siguranței alimentare se impune dezvoltarea de metode de analiză pentru identificarea și cuantificarea contaminanților din alimente (inclusiv pesticide, prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de alimente nesigure, asigurarea transparenței și trasabilității pe lanțul alimentar de la fermier-procesator-producător-consumator, respectarea legislației în vigoare cu privire la etichetarea produselor).

 

De asemenea,pentru a reduce impactul ambalajelor asupra mediului este nevoie de cercetări cu scopul de a crea ambalaje biodegradabile, ambalaje microbiene (pentru prelungirea termenului de valabilitate al produselor alimentare perisabile).

 

Astfel, prin investiţii integrate în modernizarea infrastructurii de producţie, colectare, depozitare şi procesare s-ar oferi fermierilor oportunitatea de a desface produsele pe piețele locale, de a extinde gama de produse şi de a promova comercializarea produselor locale. Sprijinirea acestui tip de abordare va aduce un venit suplimentar localnicilor, va adăuga plus valoare gospodăriilor și zonei și nu în ultimul rând, va crește atractivitatea și utilitatea zonelor respective pentru turiști.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 9

Îmbunătățirea răspunsului agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea, inclusiv alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil, precum și deșeuri alimentare și bunăstarea animalelor

 

 

Code of the need (MS) 043
Title of the need Îmbunătățirea răspunsului agriculturii la cerințele societății privind deșeurile alimentare
Description/formulation of the need Problema deșeurilor alimentare este tot mai îngrijorătoare la nivel European iar gestionarea acestor deșeuri constituie o nevoie prioritară în ceea ce privește producerea, distribuirea și depozitarea lor, cu impact negativ asupra mediului și care provoacă pierderi financiare pentru consumatori și economie.

 

S-a identificat nevoia de reducere a cantității de deșeuri alimentare generate pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și la nivelul consumatorilor, precum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de distribuție, respectiv, în magazine, restaurante, unități de alimentație publică și în gospodării.

La nivelul UE și statelor sale membre problema deșeurilor alimentare este tratată într-o manieră responsabilă, transformând această nevoie într-un obiectiv pe termen mediu și lung, în prezent, în UE nu există nicio metodă armonizată și fiabilă de cuantificare a deșeurilor alimentare, ceea ce îngreunează și mai mult evaluarea de către autoritățile publice a volumului, a originii și a evoluției acestora de-a lungul timpului. Deșeurile alimentare trebuie privite și din perspectiva socială, recuperarea necorespunzătoare a deșeurilor alimentare de-a lungul lanțului alimentar constituind un factor în accentuarea fenomenului de risipă alimentară, iar un aport semnificativ l-ar putea aduce măsuri de conştientizare a populaţiei, precum şi iniţiative şi reglementări pentru şi facilitarea donării alimentelor care mai sunt comestibile, dar care, din motive logistice sau comerciale, nu pot fi valorificate.

Identificarea unei soluții, atât din perspectiva agriculturii, cât şi din perspectiva dezvoltării rurale, în ceea ce privește cuantificarea deșeurilor alimentare este un pas important spre o mai bună înțelegere a problemei, spre un proces coerent de monitorizare și raportare, precum și spre schimburi eficace de bune practici la nivelul UE.

Este necesar a fi identificată o metodologie de cuantificare a deșeurilor alimentare și de desfășurare a unor campanii de sensibilizare pentru modificarea comportamentului societății precum și diseminarea bunelor practici în materie de prevenire a producerii de deșeuri alimentare.

De asemenea, se identifică și problema deșeurilor alimentare care din varii cauze/ motive și-au pierdut valoarea nutritivă, alimentară, apetența și care nu mai pot fi folosite pentru consum și pe cale de consecință donarea acestora nu se poate efectua.

Pentru aceste materii prime/ alimente/ furaje (mai mult sau mai putin depreciate)  este nevoie de sprijinirea dezvoltarii de rețele de colectare și transformare/bio-transformare în produse cu valoare adăugată, carbohidrați, aminoacizi, proteine, grăsimi industriale / furajere, vitamine, acizi grași, eteri, esteri, saponine, fertilizanți organici etc., care pot fi reintroduse ca materii prime/ materiale / energie,  fie in filierele de produs din care au provenit, fie in alte filiere de produse alimentare, furajere și sau bio-industriale.

 

O problemă tot mai des abordată, însă în continuare insuficient înțeleasă, este reprezentată de efectele risipei alimentare. Aceasta produce consecințe importante atât asupra economiei și bunăstării locuitorilor, cât și asupra mediului, ducând la o necesitate crescândă pentru găsirea unor soluții.

 

Este nevoie de accesul la o corectă informare și educare a producătorilor și consumatorilor implicați pe filierea de produs asupra practicilor și obiceiurilor de consum responsabile, în vederea diminuării considerabile a efectelor negative produse de risipa alimentară atât asupra economiei, cât și mediului.

 

Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate. Toate persoanele au un rol important în reducerea risipei alimentare, iar cu eforturi minime, risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și protejând mediul.

 

Diminuarea acestui fenomen prin schimbări minore de comportament înseamnă hrană pentru întreaga populație, un mediu mai puțin poluat și nu în ultimul rând protejarea resurselor naturale.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 9

Îmbunătățirea răspunsului agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea, inclusiv alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil, precum și deșeuri alimentare și bunăstarea animalelor

 

 

Code of the need (MS) 044
Title of the need Asigurarea unor condiții superioare de bunăstare a animalelor
Description/formulation of the need Continuarea aplicării unor standarde superioare de bunăstare a animalelor poate reprezenta o soluție pentru furnizarea de produse înalte calitativ. Exploataţiile comerciale din sectorul zootehnic, care beneficiază de schema privind standarde îmbunătăţite de bunăstare a animalelor, având fluxurile tehnologice adaptate pentru continuarea acestor practici pot să asigure condiții superioare de bunăstare a animalelor, contribuind la garantarea îmbunătăţirii condiţiilor de creştere şi a sănătăţii animalelor, reducerea impactului de mediu (asupra factorilor de mediu apă, sol şi aer), creşterea siguranţei alimentare, îmbunătăţirea calităţii produselor, dar şi la menținerea și crearea de locuri de muncă în mediul rural.

 

Calitatea produselor şi siguranța alimentelor de origine animală sunt în strânsă corelație cu nivelul bunăstării animalelor de la care provin, lanțul de producție alimentară bazându-se pe o sănătate mai bună a animalelor, îngrijire foarte bună a animalelor, utilizarea minimă a medicamentelor, prin aceasta asigurându-se o creştere a încrederii consumatorilor în produsele fermelor românești de creştere a animalelor.

 

Implementarea măsurilor de bunăstarea animalelor contribuie la îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creşterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor şi organizaţiilor de producători şi al organizaţiilor interprofesionale.

 

Pentru creșterea responsabilității agricultorilor din România față de PAC privind furnizarea unor alimente de înaltă calitate, sigure și sănătoase este necesară susţinerea în continuare a standardelor superioare de bunăstare față de standardele minime obligatorii.

 

În acest context, este oportună susținerea exploataţiilor de creştere a animalelor a intervențiilor care vizează acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri pentru asigurarea unor condiţii superioare de bunăstare a animalelor, prin cuplarea acestei intervenții la schemele de calitat având în vedere că producțiile de la aceste animale sunt net superioare calitativ față de producțiile obținute în condițiile standard de exploatare, având o influență pozitivă în sănătatea oamenilor.

Un alt aspect care necesită a fi compensat și constituie o nevoie conform analizei SWOT, este reprezentat de lipsa promovării produselor obținute prin metode extensive (HNV, condiții superioare de bunăstare a animalelor) și în acest scop trebuie avută în vedere acordarea de sprijin pentru promovare.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 9

Îmbunătățirea răspunsului agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea, inclusiv alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil, precum și deșeuri alimentare și bunăstarea animalelor

 

 

Code of the need (MS) 045
Title of the need Nevoia de conștientizare și încurajare a consumului de alimente sănătoase/nutritive cu scopul scăderii incidenței obezității și prevenirii malnutritiei si a altor afectiuni produse/agravate de o alimentatie necorespunzatoare
Description/formulation of the need Malnutriția rămâne cel puțin pentru viitorul pe termen scurt mediu o problemă majoră în țările europene și implicit în România și afecteză toate grupele de vârstă, cu un grad ridicat de risc la copii mici și foarte mici, sau la persoanele vârstnice.

 

În anumite regiuni din lume, o economie săracă sau anumite condiții regionale precum seceta sau suprapopularea, pot duce la o diminuare a disponibilității alimentelor. Aceasta poate influența capacitatea populației din zona respectivă de a se hrăni corespunzător. Malnutriția poate apărea și în situațiile în care alimentele sunt disponibile și suficiente.

 

Pentru asigurarea nutriției populației în creștere, sunt necesare culturi de cereale și leguminoase cu soiuri noi cu un conținut proteic ridicat, care sa fie apoi procesate în alimente îmbunătățite din punct de vedere al conținutului de proteine.

 

Obezitatea, reprezintă un alt fenomen  care afectează bărbați și femei de toate rasele și vârstele, are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase, perspectiva fiind ca în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză.

 

În prezent, România se situează pe locuri fruntaşe la obezitatea adulţilor şi a copiilor în Europa. Studiile au demonstrat faptul că obezitatea şi supraponderea afectează circa 73% din populaţia adultă a ţării, obezitatea fiind prezentă în aproximativ 36% de cazuri, iar supraponderea în 37% dintre cazuri. Frecvenţa obezităţii în ţara noastră este foarte crescută, fiind vorba chiar de o epidemie. Cauzele acesteia sunt alimentaţia, sedentarismul, stresul cotidian, lipsa educatiei, alimentatia hipercalorica tip fast-food, un stil de viață nesănătos care are drept efect o sporire a poftei de mâncare, astfel, un aport caloric mai mare.

 

Prevalența obezității este crescută suplimentar în anumite grupuri etnice datorită obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu conținut crescut caloric și scăzut vitaminic) și a particularităilor climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei de fructe și legume). De asemnea, există o legătură strânsă între obezitate și apariția ulterioară a unor tulburări psihologice și probleme de sănătate diverse cu efecte pe termen lung.

 

De aceea încurajarea producerii și consumului de alimente calitative din punct de vedere nutrițional, reprezintă un deziderat și trebuie tratat în consecință. La nivelul țării noastre se distinge de departe, necesitatea obținerii unor produse alimentare de bună calitate și a conștientizării populației, încă de la vârste fragede asupra beneficiilor consumului de alimente nutritive, sănătoase.

 

Astfel, este nevoie de  măsuri educative, în special in rândul copiilor, care sa vizeze încurajarea consumului alimente nutritive, sănătoase. Acestea pot presupune organizarea de vizite la ferme, la staţiuni de cercetare pomicolă, legumicolă sau de creştere a animalelor, la laboratoare de profil, la zilele recoltei, expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare, organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume, lapte şi produse lactate, inclusiv degustarea de fructe şi/sau legume proaspete şi/sau alte produse lactate şi/sau miere, precum şi organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii și de gatit. De asemenea, pentru a avea impactul dorit, este necesară și informarea părinților cu privire la aspectele menționate anterior, astfel încât aceştia să aplice principiile unei alimentaţii sănătoase la nivelul întregii familii.

În plus, este nevoie de sprijinirea categoriilor defavorizate pentru asigurarea unui aport nutrițional corespunzător, acest aspect fiind foarte important în cazul copiilor.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 9

Îmbunătățirea răspunsului agriculturii UE la cerințele societății privind alimentația și sănătatea, inclusiv alimente sigure și nutritive, produse într-un mod sustenabil, precum și deșeuri alimentare și bunăstarea animalelor

 

 

Code of the need (MS) 046
Title of the need Nevoia de creștere a gradului de instruire a fermierilor, prin îmbunătățirea competențelor, cunoștințelor de bază ale acestora prin educație non-formală, informală și pe tot parcursul vieții și dobândirea de cunoștințe necesare fermierilor pentru aplicarea metodelor agricole durabile și pentru adaptarea la condițiile de mediu și conformarea la condiționalități
Description/formulation of the need În România, formarea profesională se află în stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire, mai ales în mediul rural.  Aşadar, este necesară continuarea iniţiativelor care vizează procesul de instruire în rândul fermierilor şi populaţiei din mediul rural.

Nivelul scăzut de cunoştinţe de specialitate al fermierilor şi populaţiei rurale este unul dintre factorii care au condus la ocompetitivitate redusă a sectorului agricol din România. Pe de o parte, acest nivel este cauzat de insuficienta dezvoltare şi adaptare a instituţiilor de învăţământ profesional agricol, dar şi a furnizorilor de formare continuă în domenii agricole şi neagricole.

 

Majoritatea fermierilor din România, în special cei ce dețin exploatații de dimensiuni mici și mijlocii, nu dispun de cunoștințe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor, standardelor de producție și managementul riscului axându-se preponderent pe experiența practică tradițională.

Nivelul de conștientizare, cunoștințe și abilități a acestora cu privire la metode agricole moderne și inovative, este insuficient pentru a putea răspunde cererii societății pentru servicii de mediu și a îndeplini standardele la nivel european. Aceștia nu dețin suficiente cunoștințe cu privire la practicile de mediu care conduc la protecția resurselor de sol, un management eficient al apei și conservarea biodiversității și menținerea valorii de mediu a zonelor rurale și nu dețin informații privind practicile agricole care contribuie la reducerea emisiilor de GES și amoniac, , inclusiv cerințele și standardele din cadrul condiționalității și condițiile privind schemele de sprijin, precum și informațiile referitoare la instrumentele financiare și planurile de afaceri dezvoltate în temeiul planului strategic.

În special adaptarea la efectele schimbărilor climatice în zonele cu risc necesită un nivel ridicat de instruire tehnică, economică și de management al fermei, pentru a îndeplini pe de-o parte cu succes standardele UE și de a face față pe de altă parte fenomenelor climatice.

De asemenea, fermierii dețin cunoștințe reduse privind utilizarea rațională a pesticidelor, îngrăşămintelor și antibioticelor, a efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului. Obiectivul constă în încurajarea dezvoltării și introducerii unei gestionări integrate a dăunătorilor, precum și a unor tehnici sau abordări alternative, pentru a reduce dependența de utilizarea pesticidelor.

Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și dezvoltarea aptitudinilor fermierilor va contribui la restructurarea/modernizarea fermelor (de dimensiuni mici şi mijlocii), adoptarea de tehnologii inovative şi bune practici și va fi încurajat managementul sustenabil al resurselor naturale şi adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, este necesară creșterea gradului de informare asupra oportunităților de cultivare a plantelor și de creștere a  animalelor în funcție de condițiile fiecărei zone în vederea îmbunătățirii viabilității economice a fermelor.

De asemenea, se impune susţinerea dezvoltării de parteneriate între fermieri şi unitățile de învățământ pentru efectuarea stagiilor de practică prevăzute în programa școlară, cu implicarea operatorilor/fermierilor în elaborarea Curriculumului de Dezvoltare Locală (CDL), pentru armonizarea competențelor dezvoltate în școală la cerințele pieței locale, precum și dezvoltarea de parteneriate pentru extinderea învățământului dual în calificări de interes pentru domeniul agro-alimentar, în unități de învățământ de profil.

În acest context, sunt necesare acţiunile de informare şi interconectare, prin intermediul Reţelei Naţionale PAC, în ceea ce privește cele mai bune practici agricole, adoptarea de tehnologii inovative, dar și în vederea creării de lanţuri scurte de aprovizionare. În acest sens, se pot organiza şi evenimente la ferme demonstrative pentru un mai bun transfer de cunoștințe practice, care se concretizează într-o formă de instruire pentru fermieri. Acestea pot fi realizate inclusiv online, prin mijloace digitale de ultimă generație.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need   Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

Code of the need (MS) 047
Title of the need Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural
Description/formulation of the need  Implementarea cu succes a strategiei PNS 2021-2027 nu poate depinde numai de existența sprijinului financiar și de existența unui set de operațiuni, ci și de asigurarea unor canale eficiente de comunicare între instituții și toți factorii interesați (fermieri, organizatii profesionale reprezentative din filierele de produs ONG-uri, autorități publice, operatori economici, comunități locale, etc.). Astfel, se asigură canalele necesare pentru diseminarea informațiilor, a modelelor de succes, a metodelor și practicilor inovative care să promoveze dezvoltarea durabilă a comunităților rurale într-o abordare coerentă, dar și pentru colectarea propunerilor de eficientizare a mecanismelor de implementare ale PNS 2021-2027. Astfel, este necesară îmbunătățirea cooperării între actorii care sunt interesați și pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale din România, prin intermediul unei rețele naționale.

O rețea PAC consolidată va asigura interconectarea actorilor locali, diseminarea cunoștințelor și noilor metode inovative, precum și animarea actorilor comunităților locale, lucruri esențiale pentru un spațiu rural activ, inclusiv din perspectiva problematicilor legate de protecția mediului, managementul resurselor naturale și schimbărilor climatice, putând astfel să faciliteze creșterea gradului de accesare al operațiunilor de mediu și climă, dar și îmbunătățirea calității implementării acestora.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need     Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

Code of the need (MS) 048
Title of the need Nevoia de a investi într-un sistem AKIS mai integrat, capabil să sprijine un schimb de cunoștințe și expertiză în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale
Description/formulation of the need  Se identifică nevoia de abordare integrată a educației și formarii profesionale în agricultură, cercetare și extensie care să răspundă la nevoile de tehnologie, cunoaștere și informații persoanelor din mediul rural, ajutându-i să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește managementul fermelor, gospodăriilor și comunităților acestora.

Eficiența și eficacitatea serviciilor de consiliere şi consultanță pot fi îmbunătățite cel mai bine prin consolidarea conexiunilor și integrarea în cadrul sistemului de inovare şi cunoştinţe în agricultură (AKIS) și prin partajarea mai largă a cunoștințelor și a aplicațiilor inovatoare.

Toți actorii din cadrul AKIS, fermierii, organizații profesionale reprezentative, cercetători, consultanți, ONG-uri și mass-media, etc. trebuie să își intensifice eforturile pentru a dezvolta cunoașterea și a genera soluții inovatoare.

Este esențial să construim sisteme de cunoaștere și inovare agricole pentru a stimula inițierea și dezvoltarea proiectelor de inovare, pentru a disemina rezultatele acestora și pentru a putea fi utilizate cât mai eficient în cadrul dezvoltării fermelor.

Pentru aceasta este necesară informarea fermierilor pentru a-i ajuta să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește managementul fermelor, gospodăriilor și comunităților acestora.

Consolidarea serviciilor de consiliere a fermelor în cadrul AKIS prin captarea și împărtășirea nevoilor agricultorilor, facilitarea accesului la inovare, participarea și împărtășirea cunoștințelor din proiecte inovatoare GO, informarea consilierilor și evenimente tematice pentru actualizarea cunoștințelor, vizitele încrucișate, activităţilor demonstrative în ferme, implicarea cercetătorilor. În acest sens, Reţeaua Naţională PAC va contibui la stabilirea conexiunilor internaționale și a fluxurilor de cunoștințe.Se identifică necesitatea unui organism de coordonare AKIS care ar putea elabora o strategie pentru o mai bună integrare a diferitelor componente ale AKIS și pentru monitorizarea punerii sale în aplicare.

De asemenea, se identifică necesitatea unei componente dedicate inovării în cadrul rețelei naționale PAC (cu finanțare adecvată), care ar putea cartografia și conecta actorii AKIS naționali și nevoile acestora și ar putea acționa ca un „liant” între aceștia.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need       Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

Code of the need (MS) 049
Title of the need Nevoia de adaptare a  activităților de cercetare, a rezultatelor cercetării și a infrastructurii și serviciilor TIC la nevoile fermierilor legate de aplicarea unor metode agricole durabile și a unor metode de adaptare la condițiile de mediu și la condiționalități
Description/formulation of the need Cunoștințele și inovarea sunt esențiale pentru un sector agricol inteligent, rezilient și sustenabil. Viitoarea PAC va încuraja investițiile mai mari în cercetare și inovare și, totodată, va sprijini fermierii și comunitățile rurale să beneficieze de rezultatele acestora.

În România, sectorul de cercetare-inovare nu este suficient de adaptat nevoilor specifice ale fermierilor. Problemele structurale ale agriculturii din România, provocările referitoare la protecția mediului, efectele schimbărilor climatice și gradul scăzut de adoptare a unor standarde de mediu sunt aspecte care mențin un decalaj între cerințele societății pentru servicii de mediu, în contextul schimbărilor climatice și al impactului agriculturii asupra mediului și posibilitățile reale de producție în sectorul agricol. Colaborarea modestă între fermieri și actorii ce promovează cercetarea și inovarea a condus la limitarea transferului de cunoștințe și soluții tehnologice dinspre furnizori către fermieri, pe problematici punctuale. Este astfel necesar ca fermierii, consultanții și unitățile de cercetare și alte părți interesate, să conlucreze la identificarea soluțiilor inovative la problemele specifice cu care se confruntă sectorul, cum ar fi folosirea practicilor prietenoase cu mediul, optimizarea utilizării resurselor și factorilor de producție. Implementarea de tehnologii și procese inovatoare și adaptate la nevoile fermierilor, dezvoltate și sprijinite prin activități de cercetare-inovare, va genera efecte socio-economice și de mediu pozitive, care să crească performanțele fermelor cu un impact redus asupra mediului.

Este necesar să se dezvolte mecanisme solide și mai bine adaptate care să faciliteze accesul la sistemul de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), prin care să se susțină inițierea și dezvoltarea proiectelor de inovare și să fie diseminate și accesibilizate rezultatele cât mai mult posibil. Includerea AKIS în PNS 2021-2027 va stimula structurarea și organizarea sistemului național de inovare și integrarea acestuia în sistemul dezvoltat la nivel european, făcând accesibile rezultatele și instrumentele care pot fi utilizate de fermierii din România pentru adaptarea tehnologiilor și practicilor cu rezultate în eficientizarea managementului resurselor naturale, reducerea impactului de mediu și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

AKIS, prin consolidarea fluxurilor de cunoștințe și a legăturilor dintre cercetare și practică, prin consolidarea tuturor serviciilor de consiliere pentru fermieri și susținerea unei bune comunicări între acestea, prin consolidarea inovării interactive care reunește mai multe teme și mai multe țări și prin sprijinirea tranziției digitale în agricultură va contribui la atingerea obiectivelor specifice propuse în cadrul PNS 2021-2027.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need     Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

Code of the need (MS) 050
Title of the need Nevoia de consolidare serviciilor de consiliere agricolă în cadrul AKIS și furnizarea de servicii de consiliere și consultanță agricolă adaptate nevoilor fermierilor de a furniza servicii de mediu și de a se adapta la condițiile de mediu și condiționalități
Description/formulation of the need În paralel cu deficienţele din cadrul sistemului de educaţie agricolă, se remarcă o lipsă de capacitate a sistemului de consiliere şi de adaptare a acestuia la nevoile pieţei. Ca urmare a numeroaselor procese de reorganizare instituţională, fermierii şi populaţia rurală au avut acces redus la de servicii de sprijin în dezvoltarea şi modernizarea exploataţiilor, adaptarea la noile provocări (schimbări climatice, mediu, etc.), dobândirea de noi cunoştinţe (procesare, marketing, planificare, etc).

De asemenea, este nevoie de servicii de consiliere adecvate și în ceea ce priveste integrarea  în lanţul scurt a fermierilor, iar in acest sens se remarcă necesitatea furnizarii de servicii de consiliere dedicate în vederea dobândirii de cunoştinţe cu privire la depozitare, ambalare, etichetare, promovare şi marketing. Astfel, fermierii vor putea creşte valoarea produselor, inclusiv printr-o mai bună integrare în  schemele naţionale şi europene.

Nevoia de adaptare a fermierilor la noile provocări concurențiale și de mediu post PAC 2020 face necesară furnizarea și asigurarea accesului la servicii de consiliere axate pe activităţi de conştientizare şi promovare de bune practici în agricultură, în special în ceea ce priveşte practicile agricole prietenoase cu mediul, inclusiv în zonele cu înaltă valoare naturală, utilizarea sustenabilă a pesticidelor şi îngrăşămintelor în vederea dobândirii de cunoştinţe privind practicile agricole sustenabile în acord cu noile abordari strategice la nivel european.

În plus, pentru a răspunde standardelor europene, abordarea trebuie să se concentreze asupra modului în care digitalizarea susține eficiența și performanța la nivel de fermă. Este necesară consultanța strategică privind digitalizarea și infrastructura electronică, aceasta fiind legată de schimbul de cunoștințe, de comunicare, de diseminare și de exploatare.

Având în vedere ca serviciile de consiliere de calitate sunt esențiale, este nevoie de sprijin din partea RNDR, concretizat în realizarea de pliante, broșuri informative, dar și organizarea de întâlniri, reuniuni, evenimente care să pună in legatura fermieri cu consultanţi pentru imbunătăţirea cunoștintelor fermierilor și pentru a-i ajuta să beneficieze de servicii adecvate de consultanță.

 

În concluzie, serviciile de consiliere agricolă vizează dimensiunea economică, cea de mediu și cea socială și furnizează informații tehnologice și științifice la zi, obținute prin cercetare și inovare. Aceste servicii sunt integrate cu serviciile interconectate ale consilierilor agricoli, ale cercetătorilor, ale organizațiilor de fermieri și ale altor părți interesate relevante, care formează sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), un rol determinant în funcționarea optimă a consilierii agricole fiind imparțialitatea acesteia, iar consilierii să nu fie în conflicte de interese.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need       Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

Code of the need (MS) 051
Title of the need Promovarea proiectelor de inovare interactivă de tip „test before invest”
Description/formulation of the need  Deși cercetarea agricolă oferă cunoștințe multiple și există deja o cantitate substanțială de cunoștințe disponibile pentru a răspunde provocărilor actuale, diseminarea acestora are de suferit, astfel încât rezultatele cercetării nu sunt aplicate suficient în practică.

 

Având în vedere că România se află pe ultimul loc în UE privind inovarea în sectorul agroalimentar, cu numai 10 % din întreprinderi cu activități inovative, rezultă nevoia de creștere a productivității, competitivității și durabilității sectorului agroalimentar prin extinderea/introducerea acţiunilor inovative în întreprinderile cu activități de prelucrare și producție alimentară, prin stimularea Grupurilor Operaționale  (grupuri formate prin asocierea de fermieri, administratori de păduri, cercetători, ONG-uri și alți actori implicați în sectoarele agricol și/sau forestier) și a proiectelor inovatoare ale GO, nevoia de sprijin pentru servicii de inovare (ex. brokeri de inovare care oferă suport pentru înființarea unui grup specific/pregătirea unui proiect, facilitatori) având roluri de intermediere și facilitare în cadrul proiectelor, oferind sprijin suplimentar pentru inovare (ex. promovarea finanțării pentru inovare, diseminare, rețele tematice, premii etc.).

S-a constatat o colaborare insuficientă între mediul universitar și întreprinderile agricole. PEI poate contribui la cooperarea între universități/institute de cercetare, entitati de inovare și IMM-uri prin realizarea transferului de cunoştințe şi inovare și prin crearea unui sistem de diseminare eficientă a rezultatelor către fermieri. Promovarea inovării în agricultură de către PEI-AGRI, care se concentrează pe dezvoltarea parteneriatelor și conectarea persoanelor din diverse domenii în Rețeaua PEI, prin diferite tipuri de activități. Astfel se vor putea reuni diverse persoane implicate în inovare și agricultură – fermieri, consultanți, cercetători, agribusiness, ONG-uri și alte categorii interesate de a colabora, a-și împărtăși ideile și de a transforma cunoștințele existente în soluții de inovare și de a pune mai ușor în practică rezultatele cercetării.

 

Se identifică necesitatea de promovare a proiectelor interactive de inovare, cum ar fi grupurile operaționale PEI, cât şi necesitatea de a sprijini grupurile operaționale transfrontaliere.

Suplimentar față de inovarea adusă de zona de producție și de comunitatea de cercetare, fermierii pot dezvolta soluții inovative în scopul îmbunătățirii productivității, profitului și sustenabilității. Acțiunile demonstrative joacă un rol semnificativ în ceea ce privește transferul de cunoștințe și în diseminarea inovării. În acest sens, apreciem necesitatea înființării fermelor demonstrative în vederea testării soluțiilor inovative, precum și pentru a da posibilitatea fermeierilor să observe daca soluția propusă se pliază la nivelul exploatației agricole proprii.

 

Astfel se va putea oferi sprijin pentru proiecte în ceea ce privește transferul de cunoștințe, serviciile de consiliere, investiții, marketing, stabilirea de legături și finanțare pentru servicii de susținere a inovării, contribuind astfel la dezvoltarea productivă și durabilă a sectorului agricol.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need       Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

 

Code of the need (MS) 052
Title of the need Nevoia de introducere şi consolidare a inovării interactive și de stimulare a sinergiilor la nivel sectorial şi intersectorial prin implicarea tuturor actorilor socio-economici
Description/formulation of the need  Deşi se bazează pe o reţea extinsă de unităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, inclusiv universităţi/entitati de inovare si transfer tehnologic, clustere si poli de competitivitate şi institute, care acoperă o gamă largă de domenii de cercetare (agricultură, industrie alimentară, etc.), sistemul de cercetare-inovare din România suferă de o lipsă de finanţare (care se manifestă la nivel economic şi tehnologic) şi de capital uman, fiind astfel incapabil să satisfacă în mod adecvat nevoile fermierilor. Astfel, este nevoie de modernizarea (economică şi tehnologică), a acestor entități cât şi de intensificarea acţiunilor de diseminare a rezultatelor cercetării pentru a sprijini atât producătorii agricoli (de exemplu, prin crearea de varietăţi rezistente la secetă sau adoptarea de tehnici de management al apei şi al solului mai eficiente) cât şi alţi actori din lanţul agro-alimentar.

Rolul inovării va fi aşadar extrem de important în perioada următoare pentru a spori performanţa economică a fermelor, a găsi noi forme de colaborare între fermieri şi alţi actori (lanţuri scurte) şi pentru a ajuta comunităţile să se adapteze mai bine la efectelor schimbărilor climatice.

Astfel, este nevoie de depăsirea dificultăţilor actuale din triunghiul cercetare/inovare – consiliere şi consultanţă – practică caracterizat de insuficienta conlucrare între mediul academic, institutele specializate în cercetare/entitati de inovare şi transfer tehnologic, clustere si poli de competitivitate” şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi la transferul tehnologic şi de inovare către economie, respectiv asigurarea de consultanță postimplementare.

 

De asemenea, pentru a îmbunătăți proiectele de inovare interactivă, este esențial conectarea pentru a facilita apelurile transfrontaliere și transnaționale ale Grupului Operațional EIP și schimbul de cunoștințe. În plus, va fi esențial să se stabilească servicii de inovare. Grupurile operaționale EIP se pot angaja într-un domeniu foarte larg de activități, legate de toate cele nouă obiective specifice PAC, de ex. de a dezvolta produse noi sau practici, angajarea în proiecte pilot, cooperare nouă în lanțul de aprovizionare, proiectele de mediu sau acțiunile privind schimbările climatice, energie regenerabilă, gestionarea pădurilor, reînnoirea generațiilor și diversificarea fermelor.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need       Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

Code of the need (MS) 053
Title of the need Nevoia de a crea  noi produse și servicii prin dezvoltarea tehnologiilor digitale care să conducă la creșterea nivelului de conștientizare a fermierilor şi diseminarea cunoştinţelor
Description/formulation of the need  Sectorul agricol trebuie la randul sau sa intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor privind securitatea alimentară la nivel mondial și pentru a raspunde provocarilor climatice și de mediu, toate acestea pe fondul creșterii populației ce a  dus la creșterea cererii pentru produsele agricole. Având în vedere nevoia de a produce mai mult cu mai puține resurse, agricultura de precizie poate constitui un instrument esențial pentru sustenabilitatea sectorului agricol și pentru creșterea competitivității, în contextul receptivității în creștere la nivelul exploatațiilor agricole față de tehnologiile inovative.

Reducerea disparităților între mediul urban și mediul rural constituie o necesitate, care poate fi susținută prin utilizarea tehnologiilor digitale. Perspectivele pe care le oferă digitalizarea și infrastructura online pentru dezvoltarea schimbului informatii si de expertiză pot ajuta fermierii europeni să ofere alimente sigure, produse de calitate prin utilizarea unor metode prietenoase cu mediul și de calitate. Importanța acestor tehnologii rezidă în faptul că îi ajută pe fermieri să producă mai mult cu mai puține resurse, însă pot contribui, de asemenea, și la combaterea schimbărilor climatice prin furnizarea de produse de calitate cu impact minim asupra mediului. Folosirea biotehnologiilor agroalimentare, având ca obiective principale dezvoltarea de metode, mijloace și produse biotehnologice contribuie la creșterea calității și cantității bioresurselor, în contextul schimbărilor climatice și al necesarului tot mai crescut de produse alimentare de calitate.

Tehnologia inovatoare este considerată importantă în facilitarea unui cadru de dezvoltare sustenabilă, care creează un echilibru între dezvoltarea economică, producție și protejarea bunurilor de interes public, precum biodiversitatea și alte resurse de mediu.

Totodată, prin participarea în sisteme parteneriale, fermierii pot identifica modalități inovatoare de comercializare a unui volum mai mare de produse proprii şi de atragere a unor noi categorii de consumatori si a crea lanțuri alimentare. Activitățile de dezvoltare-inovare vor permite fermierilor să capitalizeze în comun produsele obținute, să-și adapteze producția la cerințele pieței, să aibă un acces mai bun la inputuri, echipamente, credite și piață, să-și optimizeze costurile de producție, să creeze lanțuri scurte de aprovizionare și să facă față diferitelor provocări de pe piață.

Tehnologiile digitale vor fi din ce în ce mai importante pentru fermieri și alte întreprinderi rurale, pentru ca pot să ofere soluții durabile la provocările actuale și viitoare și în aceeași măsură, pot contribui la crearea de noi produse și servicii.

Rolul digitalizării în contextul inovării va fi extrem de important în perioada următoare pentru a spori performanţa economică a fermelor, a găsi noi forme de colaborare între fermieri şi alţi actori (lanţuri scurte, triunghiul cercetare/inovare – consultanţă – practică) şi pentru a ajuta comunităţile să se adapteze mai bine la efectele schimbărilor climatice.

Pe de altă parte, este important să existe o abordare strategică continuă bazată pe strategii diferite (din perspectiva abordării de tip partenerial), iar punctul de plecare ar trebui să fie acțiunea în cadrul ecosistemului digital. În primul rând, ecosistemul digital presupune existența mai multor actori iar digitalizarea să fie privită drept un mijloc de a realiza scopul propus, având rolul de a conecta actorii implicați.

În condițiile schimbărilor climatice majore care se înregistrează la nivel mondial cu consecințe negative asupra mediului, cercetarea este o necesitate pentru adaptarea exploataţiilor la noile condiţii climatice.Prin intermediul evenimentelor organizate, Rețeaua Națională PAC va îmbunătăți fluxurile de cunoștințe și va consolida legăturile dintre cercetare și practică prin: stimularea cercetătorilor, astfel încât activitatea acestora să aibă impact dincolo de mediul academic, prin facilitarea întâlnirii cu practicienii (fermierii) în cadrul evenimentelor tematice sau prin organizarea de demonstrații practice la nivel de fermă în cadrul cărora vor avea loc discuții între fermieri și cercetători şi prin posibilitatea dezvoltării unor platforme on-line, care vor conţine arhive de proiecte de cercetare.

Prin urmare, un rol important în îndeplinirea obiectivului este sprijinirea digitalizării activității de consiliere prin alocarea de fonduri pentru înființare și întreținere a unei platforme de cunoștințe IT, care conține rezervoare de cunoștințe, bune practici agricole, module de e-learning și diverse instrumente utilizate în activitatea de consiliere. Platforma IT ar putea permite comunicarea pe mai multe niveluri și ar putea fi partajată de mai multe organisme consultative (de exemplu, regionale, naționale sau chiar internaționale). Astfel, prin conectarea și actorilor din domeniul cercetării va fi stimulată inovarea în vederea dezvoltării proiectelor și inițiativelor din mediul rural.

Prioritisation on the level of the CSP  
Need is addressed in CSP ○  Yes    ○ Partially ○ No Manual selection. Mandatory
Selection of the CAP Specific Objectives and the Cross-Cutting Objectives for this need       Obiectiv Specific 10-Obiectiv transversal

Promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

1.1.1. Summary of the SWOT Analysis

Summary analysis broken down into four sections (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats). It may be provided in the form of a numbered list and should  include references to the evidence in the full SWOT analysis contained in the Annex.

For S07: Heading should read – Summary of the SWOT analysis including as regards access to land, land mobility and land restructuring, access to finance and credits, and access to knowledge and advice”.

For CCO:Heading should read – Summary of the SWOT analysis including the interactions in and the functioning of the AKIS and the related structures

 

2.1.1.1 OS1 Strenghts

  1. Suprafețe agricole semnificative cu o pondere ridicată a terenurilor arabile (62%) și soluri fertile
  2. Potențial ridicat pentru diversificarea culturilor
  3. Valoare adăugată netă crescută în cazul exploatațiilor comerciale  care utilizează peste jumătate din suprafaţa agricolă
  4. Condiții agro-pedoclimatice deosebit de favorabile
  5. Nivel redus al utilizării practicilor de agricultură intensivă la nivelul fermelor, implicit administare redusă de îngrășăminte chimice și pesticide, cu avantaje în tranziția către o agricultură verde și la orientarea către piață
  6. Diversitate ridicată a resurselor naturale
  7. Ponderea ridicată a zonelor rurale

 

 

2.1.1.2 OS1 Weaknesses

  1. Venituri mici pentru fermele mici și mijlocii, în special în cazul fermelor zootehnice mixte (creşterea mai multor specii), precum şi în cazul exploatațiilor mixte de tip vegetal și animal, dar şi la nivelul exploatațiilor  mixte vegetale/horticole).
  2. Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)
  3. Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE
  4. Dimensiunea economică scăzută a exploatațiilor (de 9,8 ori față de media UE)
  5. Venituri mici ale fermierilor/lucrătorilor în agricultură comparativ cu celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activităților agricole în favoarea altor tipuri de activități economice inexistente în rural și la migrația populației către urban și alte state membre
  6. Veniturile și subvențiile directe acordate din FEGA fermierilor români sunt mai mici decât valoarea medie UE
  7. Accesul dificil la credite pentru fermele mici și medii
  8. Gradul de dotare tehnică scade proporțional cu scăderea dimensiunii exploatației
  9.  Dotare/utilizare redusă cu sisteme de avertizare timpurie/protecție împotriva efectelor climatice adverse
  10. Nivel scăzut de accesare a instrumentelor de managementul riscului
  11. Pondere scăzută a pădurilor în zonele de câmpie (14%)
  12. Lipsa perdelelor de protectie pentru culturile agricole
  13. Reticența fermierilor de a se organiza în structuri asociative cu rol economic
  14. Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS (0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață)
  15. Teren agricol extrem de fragmentat, conform IACS există cca. 6,5 milioane parcele agricole
  16. Pondere ridicată a fermelor de subzistenă și semi – subzistență
  17. Număr mic de Organizații/grupuri de producători
  18. Număr mic de tineri fermieri, raportat la numărul mare de ferme
  19. Nivel scăzut al suprafeței și animalelor agricole certificate ecologic
  20. Productivitate scăzută, cu mult sub potențialul real, în special în sectorul zoootehnic, dar și în sectorul vegetal (legume-fructe)
  21. Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor și servicii de consiliere și consultanță precare
  22. Nivel scăzut de informare asupra posibilităților de dezvoltare
  23. Dificultăți pentru fermele de familie de mici dimensiuni în asigurarea confinanțării pentru grant-uri, întrucât sistemul bancar de creditare nu acceptată garantarea creditelor cu imobilele
  24. Lipsa infrastructurii de marketing și de capacități suficiente de prelucrare, în special neprielnice  pentru fermele mici și mijlocii. În consecință, venituile acestora sunt reduse.
  25. Deficit agroalimentar mare, cauzat de importuri cu valoare adăugată mare și de exporturi cu materii prime cu valoare adăugată scăzută (cereale, plante oleaginoase, etc.)
  26. Suprafața arabilă irigată insuficientă (sub 5 % din total
  27. Lipsa apei în perioadele secetoase
  28. Productivitate scăzută, cu mult sub potenţialul real, în special în sectorul zootehnic
  29. Lipsa infrastructurii de marketing şi de prelucrare care conduce la un nivel scăzut al veniturilor
  30. Deficit agroalimentar important, cauzat de importuri de produse cu valoare adăugată ridicată şi de exporturi de materii prime (cereale, plante oleaginoase, etc.)
  31. Pondere ridicată a exploataţiilor fără personalitate juridică
  32. Venit mediu scăzut (sărăcie) în special a celor angajați în agricultură
  33. Subvenția pe suprafață este sub media UE

2.1.1.3 OS1 Opportunities

  1.   Potențial ridicat pentru dezvoltarea agriculturii ecologice
  2. Potențial agroturistic ridicat coroborat cu potențialul de dezvoltăre al agriculturii ecologice și practicarea agriculturii extensive
  3. Potențial de creștere al producției agricole vegetale și zootehnice
  4. Orientarea către piață a agriculturii la scară mică, care în general este caracterizată de practicarea unei agriculturii de subzistență și semi subzistență
  5. Susținerea veniturilor exploatațiilor agricole prin direcționarea eficientă a sprijinului SAPS, pentru a dezvolta fermele orientate spre piaţă
  6. Creșterea performanței economice și a veniturilor la nivelul exploatațiilor prin optimizarea producției exploatațiilor și prin introducerea elementelor de economie circulară specifică, prin utilizarea agriculturii de precizie și a secvențelor tehnologice moderne, prietenoase cu mediul
  7. Dezvoltarea segmentului de mijloc al agriculturii din România prin susținerea veniturilor și investițiilor la nivelul exploatațiilor agricole și formelor de asociere cu rol economic
  8. Creșterea valorii nete adăugate la nivelul fermei pentru fermele zootehnice și mixte
  9. Cererea crescută pentru produse de nișă, cu valoare adăugată mare
  10. Interes crescut al consumatorului pentru alimente sănătoase și cu un impact redus asupra mediului
  11. Promovarea bunelor practici şi a exemplelor de succes
  12. Înființarea de forme asociative cu rol economic și cooperarea între fermieri și actorii din cadrul lanțului valoric, în special în cazul exploatațiilor de dimensiuni mici și mijlocii
  13. Implicarea formelor asociative în formarea profesională/consilierea fermierilor
  14. Investiții în capital uman pentru creșterea nivelului de profesionalizare
  15. Existența și posibilitatea utilizării viitoare a instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru atenuarea riscurilor economice în agricultură
  16. Potențial de creștere a productivității muncii în agrciultură prin investiții în retehnologizare inovativă, dar și convențională
  17. Posibilitatea creșterii suprafeței agricole irigate, ceea ce se poate reflecta în creșterea producțiilor agricole și implicit a veniturilor fermierilor
  18. Doar 14% din zona decâmpie este împădurită
  19. Apariţia micilor întreprinzători agricoli tineri, cât și a tinerilor fermieri și manageri tineri de exploatații
  20. Cerere în creștere pe plan intern și extern pentru producția agricolă primară, dar și pentru produse agroalimentare procesate

 

 

2.1.1.4 OS1 Threats

  1.    Volatilitate mare a veniturilor (cauzată de secetă, inundații, boli, instabilitatea piețelor, putere scăzută de negociere a fermierilor, volatilitatea prețurilor inputurilor)
  2. Abandonarea activității agricole din cauza veniturilor mici și variațiilor mari ale acestora
  3. Fluctuația prețurilor pentru produse agricole și expunerea fermierilor la riscuri de piață
  4. Volatilitatea  piețelor agricole, datorată instabilității pe plan național și global (ex. embargo, pandemii, epizootii, crize economice etc.)
  5. Creșterea continuă a prețurilor la energie electrică și termică, combustibili, cât și la alte inputuri din industrie (petrochimică)6.Creșterea la nivel global și european al numărului de fenomene climatice extreme și a intensității, pandemii și epizootii. înregistrarea temperaturilor medii, reducerea precipitațiilor și creșterea intensității și extinderea zonelor de manifestare a fenomenelor climatice extreme.
  6. Reticența fermierilor în utilizarea tehnologiilor noi, datorată incapacității susținerii financiare, precum și interesul scăzut asupra formării și școlarizării în vederea folosirii tehnologiilor avansate
  7. Capacitatea redusă de adaptare a sistemelor actuale de consultanță agricolă și formare profesională  în informarea fermierilor și in transferul de informație privind tehnologiile avansate
  8. Încetinirea fenomenului de schimbare a generațiilor în managementul fermelor ca urmare a   menținerii fenomenului de migrare a populației tinere
  9. Reticența fermierilor pentru implicarea în structuri asociative de tipul cooperativelor
  10. Îmbătrânirea populației angajate în agricultură (ferme de cultură mare) și alte sectoare conexe din mediul rural
  11. Risc de deșertificare al terenurilor arabile
  12. Intensificarea diferenţelor între mediul urban şi cel rural sub aspectul veniturilor fenomen coroborat cu creşterea nivelului sărăciei şi al excluziunii sociale în zonele rurale

 

 

2.1.1.5 OS1 Other comments

 

 

2.1.1.1 OS2 Strenghts

  1.   Producție agricolă vegetală și zootehnică, cu pondere ridicată în favoarea vegetalului
  2.  Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil fapt ce conduce la oferirea unei game vaste de produse agricole primare, care ulterior  devin produse cu valoare adăugată
  3. Materii prime agricole, în special cereale de toamnă (în special grâu de panificație), porumb, floarea soarelui, rapiță, cartofi, ouă, carne de oaie, miere, în cantități suficiente pentru a acoperi cererea pieței interne
  4. Creșterea gradului de modernizare și  dotare cu tractoare și mașini agricole
  5. Suprafaţa semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin care se promovează practici agricole extensive, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice
  6. Sectorul vitivinicol cu competitivitate crescuta în ultimii 15 ani datorita investitiilor
  7. Existenta entităților de cercetare-dezoltare din domeniul agroalimentar, a celor de inovare si transfer tehnologic
  8.  Creșterea capacității financiare a fermelor de a realiza investiții în perioada 2014-2020, datorită sprijinului PNDR
  9. Promovarea legăturilor dintre sectoarele agricole, industria alimentară și silvicultura, pe de o parte, și centrele / instituțiile de cercetare și inovare, pe de altă parte, prin M16, parteneriate pentru inovare, crearea de bazine de cunoștințe și noi metode agricole (GO PEI din cadrul sM 16.1), dezvoltarea de lanțuri scurte (în cadrul sM 16.4)

 

 

2.1.1.2 OS2 Weaknesses

  1.    Productivitatea muncii scăzută în agricultură (de 4 ori mai mică decât media UE 28)
  2. Nivel scăzut de formare brută de capital fix în agricultură (50% din media UE 28)
  3. Pondere ridicată a exploatațiilor mici și foarte mici, asociată unui procent semnificativ de gospodării în care se practică sisteme de exploatație de tip gospodăresc/ extensiv
  4. Sisteme de irigare, în mare parte, degradate, ineficiente și uzate conceptual
  5. Productivitatea muncii scăzută în industria alimentară (aproximativ 67,6% din valoarea productivității muncii în UE 28)
  6. Balanță comercială negativă cu tendință de accentuare
  7. Export de materii prime și import de alimente procesate
  8. Scăderea  semnificativă a efectivelor de porcine și o ușoară scădere a celor de bovine și de păsări
  9. Forme de sprijin culplat insuficient pentru culturile vegetale cu impact asupra altor sectoare conexe industriale (grâu dur, orz pentru maltz, hamei-bere, semințe pentru plante furaje, etc.)
  10. Număr redus de ferme de reproducție
  11. Randamente reduse la ha în raport cu cele înregistrate la nivelul UE
  12. Pondere foarte ridicată de suprafețe arabile cu fertilitate medie spre foarte mică  (42,57% – cf. ICPA)
  13. Sisteme de colectare şi depozitare slab dezvoltate, în special pentru fructe, legume, cartofi şi produse zoootehnice
  14. Slabe capacități de procesare a producției primare locale (lapte, carne, fructe, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/ aromatice, cereale, oleaginoase, proteaginoase și plante tehnice) din unele zone, în special din zone montan
  15. Lipsa instrumentelor financiare care să asigure soluții bancare adecvate la costuri sustenabile, cât și instrumente de asigurare care să acopere profitabilitatea
  16. Slaba integrare a producției
  17. Accesul redus pe piață a producătorilor mici sau chiar inexistent în unele zone din cauza normelor de igienă neadaptate la specificul acestora
  18. Productivitate în declin a plantațiilor pomicole
  19. Sistemele de creditare și garantare neadaptate permanent în raport cu nevoile sectorului agricol și de procesare, existând în continuare dificultăți în obţinerea creditelor necesare realizării investiţiilor
  20. Suprafețe agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.)
  21. Nivel redus de asociere – Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor precum și lipsa aptitudinilor practice pentru adaptarea la noile provocări mondiale prin practici agricole sustenabile, digitizare
  22. Servicii de informare, consiliere și consultanță slab dezvoltate
  23. Competitivitate mai scăzută a multor  produse agricole românești față de cele din țările europene  sau a producătorilor importanți de la nivel mondial
  24. Pierderea constantă a cotei de piață a produselor de proveniență autohtonă
  25. Vechimea mare a infrastructurii de desecare echipate cu agregate neperformante
  26. Distrugerea/dispariția forajelor hidrogeologice care permiteau urmărirea variației nivelului freatic și a chimismului apei din sol
  27. Interesul scăzut al proprietarilor pentru înființarea ODD, comparativ cu activitatea de irigații, din cauza fondurilor reduse alocate pentru activitatea de desecare drenaj
  28. Distrugerea lucrărilor pentru combaterea eroziunii de suprafață ca urmare a aplicării defectuoase a Legii fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente fară să se țină seama de lucrările existente
  29. Gradul scazut de inovare conform European Innovation Scoreboard
  30. Procesul de îmbătrânire a forței de muncă mai accentuat decât în UE-28 (tinerii fermieri reprezintă 7,45% din totalul administratorilor de ferme)
  31. Slaba specializare din agricultură (doar 2,8% dintre administratorii fermelor au absolvit studii superioare în domeniul agricol).
  32. Ne-fiscalizarea agriculturii la scară mică și mijlocie, fiind un impediment în calea accesului și orientării către piață

 

 

2.1.1.3 OS2 Opportunities

  1. Sprijin semnificativ din partea UE care să contribuie la modernizarea și restructurarea sectorului agricol, în vederea îmbunătățirii productivității, competitivității și sustenabilității, inclusiv pentru economie circulară și inovare în agricultură și industria alimentară, agricultura de precizie, digitalizare, instrumente financiare
  2. Asigurarea sprijinului echitabil prin acordarea de sprijin cuplat pentru sectoarele în dificultate pentru îmbunătățirea competitivității, sustenabilității si calității
  3. Implicarea formelor asociative în formarea profesională/consilierea fermierilor
  4. Utilizarea agriculturii de precizie și altor tehnologii noi
  5. Interes crescut al consumatorului pentru alimente sănătoase și cu un impact redus asupra mediului
  6. Parteneriate pentru inovare, creare de baze de cunoștințe și de noi metode în agricultură
  7. Dezvoltarea cooperativelor, a grupurilor de producători, a clusterelor şi polilor de competitivitate, pentru creșterea competitivității, echilibrării puterii de negociere pe lanțul agroalimentar și combaterea practicilor comerciale neloiale
  8. Disponibilitatea unei piețe aflată în plină dezvoltare, atât pe plan intern cât și extern, care ar putea fi exploatată
  9. Existența unor rase/specii/soiuri adaptate la condițiile locale ce permit obţinerea de rezultate profitabile în creșterea lor
  10. Variabilitatea ridicată a capacității de producție neexploatată, care să acopere lacunele pieței interne și europene
  11. Potențial de dezvoltare pentru capacităților de procesare care să conducă la echilibrarea balanței comerciale prin utilizarea potențialului de export cu produse agricole procesate
  12.  Cerere constantă pe plan intern și extern pentru produse agroalimentare procesate și primare
  13. Oportunități UE de finanțare a proiectelor privind depozitarea privată pentru anumite produse agroalimentare în perioada afectată de pandemia COVID-19
  14. Comasarea terenurilor, eficienţă ridicată în exploatare, creşterea randamentului şi a producţiilor
  15. Oportunitatea internaţionalizării şi a integrării în lanţuri de valoare globale
  16. Îmbunătățirea indicatorilor de performanță de la nivelul fermelor
  17. Prezența unui sector apicol tradițional dezvoltat și durabil, care permite diversificarea producției de miere şi implică oportunităţi reale de creştere a vizibilităţii apicultorilor români în context internaţional
  18. Cererea mondială de alimente determinată de creșterea populației, creșterea economică și de urbanizare
  19. Cerere crescută în RO, cât și în UE pentru soia (ulei, turte, alte produse alimentare)
  20. Cerere crescută în RO pentru culturi tehnice, precum hamei (induistria berii)
  21. Extinderea spațiilor protejate în noi areale de cultură, zone supuse schimbărilor climatice.
  22. Extinderea zonelor favorabile pentru anumite culturii în contextul schimbărilor climatice.

 

 

2.1.1.4 OS2 Threats

  1. Creșterea prețurilor la energie și inputuri
  2. Intensificarea problemelor de sănătate a animalelor şi creşterea consumului de medicamente în tehnologiile de creştere  animalelor și creșterea riscurilor unor boli transfrontaliere, care induc riscuri din perspectiva sănătăţii populaţiei şi siguranţei alimentare
  3. Menținerea unui grad redus de dezvoltare a infrastructurii de bază, cu efecte negative asupra investițiilor în sectorul agroalimentar
  4. Lipsa unui sistem real pentru sectorul CDI care să fie mai aproape de sistemul de producție și valorificare
  5. Lipsa unui sistem de valorificare a produselor agro-alimentare cu bază calitativă – valorificarea producției pe criterii de calitate
  6. Interzicerea unor soiuri și hibrizi de plante create prin biotehnologii (soia, porumb, rapiță, cartof)
  7. Insuficienţa forţei de muncă specializate
  8.  Volatilitatea pieței unice și situația economică mondială
  9. Reticența față de asociere
  10. Nivelul redus al capitalizării în agricultură
  11. Distrugerea culturilor datorită secetei, lipsei perdelelor forestiere de protecție a câmpurilor și sistemelor de irigaţii, desecări, drenaje
  12. Implicații economice și riscurile legate de pandemia COVID-19, în ceea ce privește reducerea resurselor publice pentru investiții
  13. Neadaptarea capacității serviciilor de consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor și ale formelor de asociere cu rol economic

 

2.1.1.5 OS2 Other comments

2.1.1.1 OS3 Strenghts

  1. Suprafețe agricole semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) cu angajamente de agro-mediu și climă, gestionate în mod tradițional, cu potențial pentru producerea unor produse sănătoase solicitate de consumatori
  2. Număr mare de produse montane
  3. Existența unui număr considerabil de produse din sectorul vinicol (vinuri) înregistrate în scheme de calitate europene (DOP)
  4. Experiențe pilot pentru dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale
  5. Existența clusterelor și polilor de competitivitate care se adresează sectorului agroalimentar
  6. Capacitatea cooperativelor și a fermierilor asociați în acestea să facă față riscurilor volatilității piețelor în comparație cu desfășurarea activităților de valorificare în mod individual de către fiecare producător

 

 

2.1.1.2 OS3 Weaknesses

  1.   Sectorul agroalimentar românesc este mai vulnerabil la  fluctuațiile prețurilor pe piață
  2. Valoarea producției zootehnice, cu valoare adăugată mare, reprezintă doar 25.8% din valoarea totală a producției agricole
  3. Ponderea valorii adăugate pentru producătorii de produse alimentare este mică în comparație cu UE pe fondul limitării lanțului alimentar la produsele primare
  4. Comercializare redusă a produselor, prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare  și a organizațiilor de producători, în special a legumelor și fructelor
  5. Formarea alianțelor pentru achiziții între diverși comercianți cu o cotă de piață mare din industria alimentară autohtonă sau la nivelul UE, în defavoarea fermelor mici și a întreprinderile agricole din RO
  6. Număr insuficient de magazine și  piețe de proximitate, în special în mediul rural
  7. Număr scăzut de produse care participă la scheme de calitate europene (IGP,  STG) în special pentru fermele  și unitățile mici și mijlocii
  8. Ponderea procesatorilor de produse ecologice este foarte scazută
  9. Existența unui cadru legislativ specific pentru zona montană, diferit de cel aplicabil pentru finanțare din FEADR
  10. Acces redus al produselor autohtone în supermarket-uri generat de existența unor taxe mari pentru producători
  11. Accesul dificil al producătorilor viti-vinicoli pe piaţa vinului, în special în ceea ce priveşte piaţa intra si extra comunitară
  12. Slaba cooperare între fermieri și alți actori, reflectată într-un grad scăzut de asociere cu implicaţii în viabilitatea exploatațiilor
  13. Număr scăzut de organizații interprofesionale ce reflectă legături  insuficient dezvoltate între actorii lanțului alimentar, cu impact negativ asupra promovării și comercializării produselor agroalimentare
  14. Număr scăzut de forme asociative viabile și competitive pe piaţă (grupuri de producători,  organizații de producători, cooperative agricole etc.)
  15. Bază materială insuficientă pentru 70% dintre cooperative care nu deţin decât capital social
  16. Nivel scăzut de capitalizare a formelor asociative cu rol economic
  17. Lipsa instrumentelor financiare care să asigure soluții bancare adecvate la costuri sustenabile, cât și instrumente de asigurare care să acopere profitabilitatea

 

 

2.1.1.3 OS3 Opportunities

  1.  Existența unui context legislativ european favorabil tranziției către o economie verde,  neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon și unde agricultura trebuie să asigure producția de alimente ”sigure, nutritive, de calitate înaltă” și ”cu impact minim asupra naturii”
  2.  Dezvoltarea şi implementarea AKIS
  3. Cerere pentru soiuri și hibrizi în sectorul vegetal și horticol adaptate la schimbările climatice
  4.  Dezvoltarea parteneriatelor administrative dintre centrele urbane și cele rurale de proximitate în vederea desfacerii producțiilor/ produselor agricole/ a produselor alimentare de primă transformare
  5.  Trend crescator în ceea ce privește cererea de produse bazată pe lanțurile scurte de aprovizionare și a comercializării pe piața locală
  6.  Valoarea neexploatată a cunoștințelor tradiționale în zonele rurale pentru dezvoltarea unor produse cu valoare adăugată mare, considerând cererea europeană în creștere pentru producția reală și tradițională (producție non-industrială) a alimentelor (băutură și mâncare)Disponibilitatea unei piețe intracomunitare și mondiale aflată în plină dezvoltare a cererii
  7. Inițiative ale UE privind creșterea transparenței în lanțul alimentar
  8. Interesul în creștere al consumatorilor pentru marketingul direct pe plan local, inclusiv prin utilizarea platformelor on –line de comercializare a produselor agro-alimentare
  9. Trend crescator a numărului de produse înregistrate în scheme de calitate și europene, în special montane
  10. Creșterea cererii pentru produsele locale,  organice și de calitate și de materii prime pentru dezvoltarea producțiilor de energie regenerabilă
  11. Tendință în creșterea și dezvoltarea formelor asociative  cu rol economic, cooperative,  grupuri, organizații de producători având în vedere și sprijinul financiar din partea UE, precum și implicarea în negocierile privind achiziția de inputuri, valorificarea producției și accesibilitatea pe piață în cadrul supermarketurilor
  12. Existenţa, dezvoltarea și menținerea unor branduri puternice și cote de piață autohtone prin intermediul cooperativelor agricole
  13. Posibilitatea implicarii clusterelor și polilor de competitivitate din domeniu în procesul de identificare și dezvoltare a lanțurilor valorice din domeniul agroalimentar și în susținerea operatorilor economici români în procesul de integrare în lanțurile valorice globale

 

 

2.1.1.4 OS3 Threats

  1. Impactul economic asupra producătorilor și a industriei alimentare generate de pandemia COVID 19, epizootii (pesta porcină, gripa aviară) și calamități naturale care pot duce la blocarea sistemului de valorificare a produselor agroalimentare.
  2. Ritm lent în derularea unor programe de modernizare a unităţilor economice din cauza noilor provocări sanitare, economice, sociale
  3. Ritmul crescut de depopulare şi abandon a  activităților agricole de către fermierii din zona montană
  4. Menținerea ritmului redus de recunoaștere a produselor sub scheme de calitate europene (DOP, IGP, STG) generat de procedurile laborioase de recunoaștere care necesită timp îndelungat
  5. Menținerea dificultăților în accesul producătorilor din sectorul vegetal, horticol și zootehnic pe piața unică și piețe din state terțe
  6. Menţinerea reticenței   producătorilor agricoli cu privire la asociere și cooperare, în special în cazul fermelor ce nu au acces direct către piață  și eșecul în formarea de parteneriate locale puternice, generate de un comportament individualist
  7. Blocaje în finalizarea lucrărilor de cadastrare a proprietăților, în special a terenurilor agricole, cu impact negativ asupra legalizării formelor asociative
  8. Reducerea efectivelor de animale din cauza stării de degradare a pășunilor, în special în zonele de câmpie

 

 

2.1.1.5 OS3 Other comments

 

2.1.1.1. SO 4 Strenghts

  1. Emisiile de CH4 și N2O în România / Ha SAU sunt printre cele mai mici la nivelul UE
  2. Emisiile totale de GES din agricultură sunt scăzute comparativ cu nivelul UE
  3. În România o pondere mare din producția totală de ER provine din sectoarele agricol și forestier
  4. Suprafață semnificativă din SAU de pajiști permanente, cu o contribuție importantă la stocarea carbonului în sol
  5. Existența unui cadru adecvat de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu largă acoperire
  6. Existența unor rase și soiuri adaptate la condițiile de mediu și climă locale
  7. Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și produse de protectie a plantelor) la nivel național
  8. Suprafaţă semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin care se promovează practici agricole extensive, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice
  9. Gestionare durabilă a pădurilor din fondul forestier național, atât a celor cu funcții prioritare de protecție, cât și a celor cu funcții de producție și protecție, în concordanță cu conceptele recunoscute la nivel european, care contribuie la creşterea stocului de carbon în habitatele forestiere
  10. Gamă variată de surse de energie regenerabilă
  11. Disponibilități semnificative de biomasă din agricultură pentru obținerea de energie electrică, termică, biocombustibili

 

 

2.1.1.2.SO 4 Weaknesses

  1. Producția de energie regenerabilă din sectoarele agricol și forestier /Ha este sub media UE 28
  2. Sectoarele agricol și forestier utilizează doar 2% din producția totală de energie regenerabilă (nu include industria alimentară)
  3. Suprafață cultivată în sistem ecologic ecologic redusă
  4. Numărul de animale din rase locale în periol de abandon, adaptate la condițiile locale și care contribuie la diversitatea genetică este în scădere datorită, în general, productivității scăzute a acestora
  5. Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică și academică din România
  6. Număr mare de ferme de mici dimensiuni care gestionează inadecvat deșeurile rezultate din activitățile agricole
  7. Scăderea cantității de carbon organic în solurile aferente terenurilor agricole
  8. Suprafețe agricole întinse afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice
  9. Cunoștințe insuficiente ale fermierilor în ceea ce privește obținerea și utilizarea energiei regenerabile și utilizarea de metode și tehnologii care să contribuie la adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor de GES
  10. Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de agromediu și climă
  11. Slaba utilizare a soiurilor și raselor autohtone, adaptate la condițiile pedoclimatice locale
  12. Eficiența energetică redusă a instalațiilor de încălzire în mediul rural
  13. Utilizare redusă a sistemelor de avertizare timpurie/protecție împotriva efectelor climatice adverse
  14. Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri
  15. Distribuția neuniformă, în plan teritorial a resurselor de apă dulce

 

 

2.1.1.3. SO 4 Opportunities

  1. Existența unui număr de intervenții în cadrul PAC care pot avea un impact pozitiv asupra atenuării și adaptării schimbărilor climatice (energii durabile, inclusiv investiții ce vizează economie circulară)
  2. Acordarea de fonduri europene pentru aplicarea de practici prietenoase cu mediul care să conducă la reducerea emisiilor de GES și adaptarea la efectele schimbărilor climatice
  3. Dezvoltare sistemului de consiliere și consultanță si asigurarea serviciilor adecvate de formare
  4. Creșterea suprafețelor cultivate in regim de conservare a resurselor naturale ale agroecosistemelor și de reducere a impactului  tehnologiilor agricole asupra mediului care contribuie în același timp la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă și adaptarea la efectele schimbărilor climatice
  5. Creșterea interesului consumatorilor față de produsele obținute în agricultura ecologică și prin intermediul altor practici agricole prietenoase cu mediul
  6. Potențial crescut de obținere a energiei regenerabile datorită gamei variate de surse de energie regenerabilă
  7. Accesul la scară largă la tehnologii de producere și stocare a energiei din surse regenerabile
  8. Dezvoltarea parteneriatelor pentru inovare, creare de baze de cunoștințe și de noi metode în agricultură
  9. Utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru atenuarea riscurilor în agricultură
  10. Utilizarea agriculturii de precizie și a altor tehnologii noi care să conducă la conservarea potențialului productiv în contextul nevoilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice
  11. Extinderea suprafețelor cu culturi din specii forestiere cu ciclu scurt de producție pentru utilizare în scopuri energetice

 

 

2.1.1.4.SO 4 Threats

  1. Creșterea numărului de fenomene climatice extreme și a intensității acestora
  2. Creșterea temperaturii și reducerea cantității de precipitații din cauza schimbărilor climatice
  3. Practicarea agriculturii intensive pe terenurile agricole cele mai productive
  4. Menţinerea unui grad ridicat de disociere a activităților de cercetare de latură aplicativă și cererea din piată
  5. Neadaptarea capacității serviciilor de formare și consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor

2.1.1.5.SO 4 Other comments

 

 

2.1.1.1  SO 5 Strenghts

  1. Emisii de amoniac în agricultură stabile
  2. Nivel bun al calității resurselor de apă din punct de vedere chimic și ecologic, 83% din sursele de apă monitorizate fiind de calitate bună și doar 7% fiind de calitate slabă
  3. Aplicarea prevederilor şi măsurilor din Programele de Acţiune pentru respectarea cerinţelor Directivei Nitraţi pe  întreg  teritoriul  ţării (componentă a ecocondiționalității)
  4. Diminuarea consumului de apă în agricultură
  5. Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari
  6. Menținerea unui nivel redus de utilizare a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și produse de protectie a plantelor) la nivel național
  7. Gestionare durabilă a pădurilor din fondul forestier național, atât a celor cu funcții prioritare de protecție, cât și a celor cu funcții de producție și protecție, în concordanță cu conceptele recunoscute la nivel european, care asigură o bună regularizare a circulației apei, purificarea aerului și stabilizarea solurilor

 

 

2.1.1.2  SO 5 Weaknesses

  1. 6% din suprafața agricolă se afla sub contracte de îmbunătățire a gestionării apei, față de media UE de 10%
  2. 2% din suprafața agricolă se afla în 2017 sub contracte de îmbunătățire a gestionării solului față de media UE de 10%
  3. Suprafețe agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.), precum și de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice
  4. Suprafaţa cultivată în ferme ecologice este încă redusă
  5. Poluarea punctiformă și difuză a apei și eutrofizarea habitatelor umede ca urmare a activității de creștere a animalelor în gospodăriile individuale și a numărului redus de facilități și echipamente de gestionare a gunoiului de grajd
  6. Suprafață scăzută de culturi permanente
  7. Intervențiile frecvente cu lucrări silvotehnice pe suprafețele forestiere, cu impact asupra solului
  8. Sisteme de irigații în mare parte învechite și ineficiente
  9. Disponibilitatea resurselor de apă este limitată în spațiile/bazinele hidrografice în contextul secetei hidrologice
  10. Lipsa unui program național de îmbunătățiri funciare pentru regiunile cu risc crescut de degradare a stratului arabil prin eroziune pluvială și/sau eoliană
  11. Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de agromediu și climă
  12. Insuficiența corelare a sectorului de cercetare agricolă cu practica agricolă

2.1.1.3  SO 5 Opportunities

  1. Utilizarea de tehnologii inovative care să asigure un management eficient al resurselor naturale
  2. Utilizarea agriculturii de precizie și altor tehnologii noi care să conducă la gestionarea eficientă a resurselor naturale
  3. Creșterea interesului consumatorilor față de produsele obținute în agricultura ecologică și prin intermediul altor practici agricole prietenoase cu mediul
  4. Punerea în aplicare în continuare a măsurilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor europene și naționale de mediu în ceea ce privește calitatea aerului, solului, apei și biodiversitatea
  5. Sprijin UE pentru gestionarea durabilă și eficientă a resurselor naturale, pentru servicii de formare și consultanță, pentru parteneriate pentru inovare, pentru creare de baze de cunoștințe și de noi metode în agricultură

 

2.1.1.4  SO 5 Threats

  1. Abandonul activităţilor agricole, cu influenţe negative în calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale
  2. Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformante sau neadaptate condițiilor locale
  3. Manifestarea accentuată a fenomenelor de degradare a solului
  4. Manifestarea accentuată a fenomenelor asociate schimbărilor climatice
  5. Creșterea temperaturii și reducerea cantității de precipitații din cauza schimbărilor climatice
  6. Menţinerea unui grad ridicat de disociere a activităților de cercetare de latură aplicativă și cererea din piată
  7. Neadaptarea capacității serviciilor de consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor
  8. Presiuni antropice crescute asupra resurselor de apă și sol pe suprafețele agricole și forestiere

 

 

2.1.1.5  SO 5 Other comments

 

2.1.1.1  SO 6 Strenghts

  1. Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV), care contribuie la conservarea biodiversităţii
  2. Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecţiei mediului (arii naturale protejate, situri Natura 2000) din perspectiva managementului durabil al terenurilor agricole și forestiere
  3. Suprafaţă semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului
  4. Gestionare durabilă a pădurilor din fondul forestier național, atât a celor cu funcții prioritare de protecție, cât și a celor cu funcții de producție și protecție, în concordanță cu conceptele recunoscute la nivel european, care contribuie la conservarea biodiversității
  5. Existența unor rase adaptate la condițiile locale
  6. Unicitatea arealului Delta Dunarii (patrimoniul UNESCO)

 

2.1.1.2  SO 6 Weaknesses

  1. Slaba utilizare a soiurilor și raselor autohtone, adaptate la condițiile locale, cu impact asupra efectivelor
  2. Nivel redus al biodiversității pe terenuri arabile
  3. Intervențiile frecvente cu lucrări silvotehnice pe suprafețele forestiere, cu impact asupra biodiversității
  4. Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și formare sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de agromediu și climă
  5. Venituri mici ale fermierilor/lucrătorilor în agricultură comparativ cu celelalte sectoare, în special în zonele ANC, ceea ce favorizează abandonarea activităților agricole
  6. Suprafețe agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.), precum și de constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice
  7. Abandonul activităţilor agricole datorat reducerii numărului de animale pe suprafeţele de pajişti naturale şi seminaturale situate în zone afectate de constrângeri naturale
  8. Număr redus de planuri de managament ale siturilor Natura 2000 care au fost avizate de toate instituțiile implicate în procesul de aprobare.
  9. Lipsa hărților în format GIS care să detalieze informațiile privind restricțiile și limitările aplicabile siturilor Natura 2000

 

2.1.1.3   SO 6 Opportunities

  1. Numărul mare de gospodării individuale care cresc animale, având posibilitatea reorientării spre creșterea raselor și cultivarea soiurilor autohtone
  2. Punerea în aplicare în continuare a măsurilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor europene și naționale de mediu în ceea ce privește calitatea aerului, solului, apei și biodiversității
  3. Atractivitatea zonelor rurale din perspectiva disponibilității și calității bune a resurselor naturale (biodiversitate, apă, sol, peisaj)
  4. Sprijin UE pentru servicii de formare și consultanță
  5. Sprijin UE pentru protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor
  6. Dezvoltarea investițiilor privind utilizarea resurselor regenerabile în vederea diminuarii utilizării resurselor convenționale
  7. Posibilitatea dezvoltării economiei circulare prin utilizarea resurselor silvice, inclusiv utilizarea unor materiale reciclabile/biodegradabile
  8. – Disponibilitatea sprijinului pentru protecția biodiversității și conservarea habitatelor și a peisajelor naturale din Delta Dunării

 

 

2.1.1.4  SO 6 Threats

  1. Risc de creştere a nivelului de utilizare a inputurilor
  2. Risc de creștere a supra-pășunatului
  3. Abandonul activităţilor agricole, cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii, calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale
  4. Pierderea resurselor genetice asociate soiurilor și raselor locale
  5. Neadaptarea capacității serviciilor de consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor
  6. Afectarea sănătăţii ecosistemelor forestiere, ca urmare a manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvenţă şi intensitate crescută (secetă, vânt puternic, viituri etc.), cauzate de schimbările climatice
  7. Slaba exploatare a potențialului zonelor desemnate Natura 2000 din cauza imposibilității de a planifica desfășurarea activităților agricole și realizarea investițiilor agricole și neagricole în lipsa hărților în format GIS care să indice zonarea restricțiilor și limitărilor impuse de planurile de management
  8. Slaba eficiență economică a practicilor agricole extensive/mixte tradiționale prietenoase cu mediul

 

2.1.1.5  SO 4 Other comments

 

2.1.1.1 OS7 Strenghts

  1. Interes în creştere a tinerilor fermieri pentru accesarea sprijinului din Pilonul I şi Pilonul II
  2. Întinerirea generaţiilor de fermieri prin creşterea numărului de tineri antreprenori care practică activități agricole orientate către piață
  3. Înregistrarea unor valori ale dimensiunii economice a exploatațiilor tinerilor fermieri, semnificativ crescute comparativ cu valoarea medie a acesteiaaBună asimilare a tehnologiilor inovative în cadrul exploatațiilor deținute de tinerii fermieri
  4. Implicarea tinerilor în funcționarea formelor de asociere cu rol economic, majoritatea  membrilor din cooperative fiind fermieri de până în 45 de ani
  5. Procentul de manageri tineri fermieri, cu educație de bază în agricultură și cu pregătire agricolă completă este mai mare decât cel la nivelul tuturor managerilor de ferme
  6. Evoluţie pozitivă a numărului total de studenți înscriși în învățământul superior de licență cu profil agricol
  7. Generațiile tinere, cu studii medii/superioare, deţin bune cunoștințe de management și marketing, cu potenţial în desfăşurarea de activități profitabile în zona montană și care să conducă la plus valoare, inclusiv la dezvoltarea habitatelor montane
  8. Interes crescut al tinerilor pentru afaceri inovative, digitalizare şi diversificarea activităţilor agricole către activităţi neagricole
  9. Instrumente financiare care pot facilita accesul tinerilor antreprenori la surse de finanțare
  10. Disponibilitatea fondurilor (atât naţionale, cât şi europene) pentru creşterea atractivităţii spaţiului rural pentru tinerele generaţii

 

 

2.1.1.2 OS7 Weaknesses

  1. Forţă de muncă îmbătrânită în sectorul agricol, procentul de fermieri tineri în total fermieri fiind cel mai scăzut din UE 28 (3.1% în RO față de 5.1% media UE 28)
  2.  Grad scăzut de interes pentru înființarea și dezvoltarea unor afaceri agricole de către tinerii din zona montană
  3. Procentul de tineri fermieri cu pregătire de bază și completă în domeniul agricol este mai mic decât media UE
  4. Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoştinţelor manageriale de bază, precum şi acces dificil la servicii de consiliere
  5. Disparităţile  dintre zonele rurale și urbane, din perspectiva calității vieții, resurselor financiare, oportunităţilor de muncă, educaţie şi acces la sănătate
  6. Cel mai ridicat nivel al şomajului înregistrat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, coroborat cu rata şomajului mai ridicată în mediul rural decât în mediul urban
  7. Trend descendent în înfiinţarea de ferme noi şi suprafeţe nou-solicitate la plată
  8. Scăderea numărului de absolvenţi ai şcolilor cu profil agricol (educaţie de bază şi completă) în contextul slabei dotări a liceelor agicole și a deficitului de parteneriate cu ferme private pentru stagii de practică a elevilor
  9. Acces relativ limitat la resurse financiare pentru micii antreprenori
  10. Costuri mari ale produselor de creditare, fără a ţine seama de particularitățile agriculturii și a economiei rurale  și număr limitat de instrumente de creditare care să permită scăderea costurilor generate de creditar

 

2.1.1.3 OS7 Opportunities

  1.   Premise legislative de încurajare a educației în agricultură, inclusiv învăţământ dual
  2. Revenirea persoanelor care au activat pe pieţe de muncă externe și au dobândit cunoștințe și capital necesare dezvoltării de activități economice, situaţie generată şi de declanşarea pandemiei COVID-19
  3. Iniţiative legislative pentru fermierii care angajează tineri în exploataţiile agricole (ex. facilităţi fiscale, stimulente financiare etc.)
  4. Premise legislative pentru sprijinirea accesului tinerilor la terenuri (agricole, dar şi intravilane în zonele rurale) şi la locuinţe în mediul rural
  5. Tendinţe de creştere a ponderii tinerilor fermieri în totalul managerilor de fermă
  6. Un potențial mare de forță de muncă pentru zona rurală îl constituie un segment important de populație tânără în căutare de loc de muncă sau dornică să dezvolte afaceri, ca urmare a ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor
  7. Tendinţa tinerelor generaţii de antreprenori de a fi mai bine orientaţi către piaţă
  8. Tendinţe crescute de digitalizare şi dezvoltarea locurilor de muncă „remote” în contextul evoluţiei pandemiei COVID-19

 

 

2.1.1.4 OS7 Threats

  1. Cel mai pronunțat fenomen de acaparare a terenurilor din cadrul țărilor UE, care generează dificultăti majore în accesul tinerilor la terenuri agricole
  2. Tendinţe puternice de creştere accelerată a preţurilor de cumpărare şi arendare a terenurilor agricole în special începând cu anul 2018
  3. Tendinţe ascendente de emigrare definitivă a tinerilor vârsta cuprinsă între 20 şi 39 de ani
  4. Fenomenul de  îmbătrânire a  populației rurale (în special în zonele montane) şi depopularea zonelor rurale (în special a celor montane) până la limita de risc de habitat
  5. Neatractivitatea zonelor montane, din perpectiva practicării agriculturii, generate de dezavantaje naturale
  6. Acces dificil la sursele de finanțare (ex. credite, asigurări) pentru tinerii din sectorul        agricol, micii antreprenori din zonele rurale,
  7. Procesul lent și de lungă durată al comasarii terenurilor
  8. Fenomenele climatice defavorabile care nu sunt acoperite adecvat de sisteme și servicii de gestionare a riscurilor pentru aplanarea potențialor riscuri agricole, în special pentru noii fermieri care sunt în general lipsiţi de experienţă
  9. Migrarea absolvenților de studii superioare de profil agricol spre alte domenii de activitate
  10. Infrastructura de bază și de servicii limitate  în zonele rurale

 

 

 2.1.1.5 OS7 Other comments

 –

 

 

2.1.1.1 OS8 Strenghts

  1. Resursele rurale şi potenţialul economic crescut al zonei rurale
  2. Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național
  3. Existenţa unei populaţii active semnificative în mediul rural
  4. Trend ascendent al numărului de IMM-uri în mediul rural, mai ales a IMM-urilor agricole
  5. Potenţialul agroturistic al zonelor rurale, în special al zonelor montane
  6. Dezvoltarea structurilor de cazare turistică, mai ales a celor de tip pensiuni agroturistice
  7. Experienţa unor autorităţi publice, fermieri şi întreprinderi în accesarea fondurilor    nerambursabile şi în implementarea proiectelor
  8. Planurile strategice de dezvoltare regională și locală, pondere ridicată a suprafeței acoperite de strategiile de dezvoltare locală
  9. Experiența și capacitatea administrativă dobândită la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală de a gestiona strategii de dezvoltare locală, servicii şi infrastructuri îmbunătăţite
  10. Creștere semnificativă la nivelul acoperirii teritoriale în implementarea instrumentului LEADER
  11.  Interesul crescut al UAT-urilor în dezvoltarea infrastructurii de bază
  12. Patrimoniu cultural și natural bogat și divers 

 

 

2.1.1.2 OS8 Weaknesses 

  1.  Trend demografic negativ şi sold migratoriu negativ, respectiv populație rurală în scădere (în special populaţia tânără) şi în curs de îmbătrânire
  2.  PIB-ul/locuitor în mediul rural se situează la un nivel mult mai redus faţă de PIB/locuitor înregistrat la nivel naţional sau în ruralul UE 28
  3.  Dezvoltarea insuficientă a antreprenoratului în rural şi zonele montane, faţă de mediul urban, în special IMM-uri neagricole, precum şi nivel redus al cifrei de afaceri nete a IMM-urilor rurale
  4.  Numărul redus de locuri de muncă în rural provocat de capacitatea redusă a întreprinderilor rurale de a genera locuri de muncă atractive
  5.  Numărul redus al unităților de procesare a materiei prime din spaţiul rural
  6.  Creşterea continuă a ratei de abandon şcolar în învățământul liceal și profesional din mediul rural față de rata din mediul urban și media națională
  7.  Grad redus de calificare şi de participare la programe de formare profesională la nivelul populaţiei rurale, precum şi adaptabilitatea slabă a forţei de muncă din mediul rural
  8.  Rata de activitate a femeilor semnificativ mai mică decât rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă la nivel naţional şi rata de ocupare redusă a populaţiei feminine din rural
  9.  Scăderea populaţiei ocupate la nivelul populaţiei rurale  în coroborare cu menţinerea unei ponderi ridicate a populaţiei ocupate în agricultură, a lucrătorilor pe cont propriu şi lucrătorilor familiali neremuneraţi
  10.  Rata mare a şomajului (BIM) în mediu rural faţă de mediul urban, cele mai vulnerabile categorii fiind tinerii şi femeile din mediul rural
  11.  Nivelul redus al veniturilor în zonele rurale faţă de mediul urban, în coroborare cu accentuarea sărăciei şi polarizarea economică şi socială în zonele rurale
  12.  Suprafața acoperită cu păduri și altă vegetație forestieră relativ scăzută, faţă de media UE
  13.  Infrastructură și servicii inexistente sau deficitare pentru comunitățile din zonele rurale (sănătatea, serviciile sociale, inclusiv la nivelul infrastructurii turistice, de agrement şi servicii turistice)
  14.  Lipsă acces sau acces limitat la internet și la digitalizare în anumite zone rurale
  15.  Acces limitat la rețelele de alimentare în sistem centralizat cu apă potabilă, canalizare în zonele rurale16. Resurse regenerabile insuficient puse în valoare
  16.  Distribuția neuniformă la nivel teritorial a suprafețelor ocupate de păduri
  17.  Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în silvicultură
  18.  Densitate scăzută a rețelei de drumuri forestiere
  19.  Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în silvicultură precum şi deficit de depozite permanente de material lemnos și dotare tehnică specifică precară a depozitelor existente
  20.   Tendinţe de alterare și pierdere a moștenirii culturale, a tradițiilor rurale şi a gastronomiei locale precum şi stare avansată de degradare a unor monumente istorice
  21.   Slaba utilizare a subproduselor din cadrul lanțurilor valorice din bioeconomie și transformarea acestora în deșeuri nevalorificate ulterior pe principiul economiei circulare comment

 

 

2.1.1.3 OS8 Opportunities

  1. Sinergii și complementarități în a accesa și alte instrumente financiare disponibile la nivel național și UE
  2.  Surse alternative/complementare de finanţare a activităţii/măsurilor implementate de GAL-uri, inclusiv utilizarea mecanismului multifond
  3. Posibilitatea dezvoltării infrastructurii sociale din mediul rural prin LEADER
  4. Dezvoltarea TIC, accelerată în contextul COVID 19, creşterea accesului populaţiei rurale la această tehnologie  cu potenţial de a sprijini dezvoltarea rurală și de a depăși provocările impuse de distanță
  5. Dezvoltarea accelerată a e-comerţului
  6. Creşterea cererii de produse locale şi de produse de calitate
  7. Influenţa pandemiei de COVID-19 asupra a trendului privind migraţia către spațiul rural
  8. Tendinţă de flexibilizare a relaţiilor de muncă, munca la domiciliu/munca remote (de la distanţă)
  9. Interesul sporit al turiștilor locali și străini față de gastronomia, tradițiile și patrimoniul local
  10. Existenţa clusterelor şi polilor de competitivitate care se adresează sectorului bioeconomie
  11. Posibilitatea integrării strategiilor sectoriale existente într-o potențială direcție de dezvoltare a bioeconomiei, care să ofere măsuri de dezvoltare pentru a evita o abordare limitativă a bioeconomiei
  12. Potențial pentru utilizarea unor sisteme tehnologice de producere a legumelor în extra-sezon în spații prin utilizarea resurselor energetice neconvenționale (energie fotovoltaică, eoliană, geo-termală) și/sau a bioresurselor energetice non-alimentare
  13. Posibilitatea utilizării eficiente a biomasei forestiere și a deșeurilor lemnoase, care reprezintă peste 23% din potențialul de biomasă energetică al României
  14. Potențial de producere a energiei regenerabile prin panouri foto-voltaice precum şi de bioenergie/biogaz prin optimizarea biomasei a reziduurilor sau a deșeurilor indisponibile,   în multe zone izolate din România, pentru asigurarea  resurselor de energie în localitățile izolate
  15. Interes în creștere al inițiativelor antreprenoriale pentru dezoltarea afacerilor neagricole în mediul rural
  16. Număr mare de persoane care au activat pe pieţe de muncă externe și au dobândit cunoștințe și capital necesare dezvoltării de activități economice
  17. Performanță relativ bună în implementarea și absorbția fondurilor aferente măsurilor specifice investițiilor „neproductive”
  18. Performanță relativ bună în implementarea și absorbția măsurii privind investiții pentru “servicii de bază pentru populația din mediul rural” conform rezultatelor integrate în evaluarea intermediară
  19. Înființarea de microîntreprinderi pentru obținerea unei surse de venituri alternative, mai ales de către femei, aspect demonstrat de capacitatea lor de a valorifica oportunitățile oferite  prin PNDR pentru inițierea de noi afaceri (în special în domeniul turismului).

 

 

2.1.1.4 OS8 Threats

  1. Creşterea vulnerabilităţilor zonei rurale şi reducerea rezilienţei în faţa evenimentelor nedorite, a pericolelor sau dezastrelor greu de prevăzut
  2. Migrarea populaţie tinere, de vârstă activă către zonele urbane sau în afara țării
  3. Impactul negativ al pandemiei provocate de COVID-19 în dezvoltarea economică și socială
  4. Adâncirea disparităţilor între diferitele unităţi administrative
  5. Competiţia accentuată de fenomenul globalizării accelerate
  6. Dispariţia/reducerea locurilor de muncă din cauza dezvoltării noilor tehnologii
  7. Inegalitatea de şanse în educaţie şi formare profesională pentru populaţia rurală- Unele modificări nefavorabile ale cadrului legislativ naţional şi/sau european- Posibilele crize economice, sociale, sanitare, umanitare sau de mediu care pot afecta dezvoltarea rurală
  8. Atragerea populaţiei active către urban sau străinătate
  9. Izolarea şi discriminarea comunităţilor rurale sărace
  10. Degradarea terenurilor agricole și forestiere în majoritatea zonelor rurale şi în special în zonele montane
  11.  Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din perspectiva calității vieții
  12. Degradarea continuă până la pierdere a așezărilor tradiţionale cu valoare patrimonială, culturală și a monumentelor istorice
  13. Dezvoltarea limitată a oportunităților alternative de ocupare, ceea ce contribuie la menținerea unui nivel crescut de ocupare în sectorul agricol
  14. Dezvoltarea limitată a oportunităților alternative de ocupare, ceea ce contribuie la menținerea unui nivel crescut de ocupare în sectorul agricol
  15. Pierderi materiale cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale în fața manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice şi a fenomenelor meteorologice extreme

 

2.1.1.5 OS8 Other comments

 –

 

 

2.1.1.1 OS9 Strenghts

  1. Cantitate comercializată de substanțe antimicrobiene, destinate sectorului zootehnic,  sub media UE
  2. Număr mare de produse montane atestate
  3. Ponderea mare a exploatațiilor de creștere a animalelor care aplică  condiții superioare de bunăstare a animalelor
  4. Existența de inițiative legislative și non-legislative pentru diminuarea și combaterea risipei alimentare
  5. Îmbunătăţirea calităţii produselor din carne, lapte și ouă obținute de la animale care beneficiază de condiţii îmbunătăţite de bunăstare, cu beneficii asupra sănătăţii consumatorilor şi siguranţei alimentare
  6. Creșterea consumului de produse sănătoase, în special legume și fructe proaspete și procesate
  7. Nivel scăzut de obezitate în categoria de vârstă 15 și 29 de ani
  8. Scăderea procentului de animale crescute sub agricultura ecologică (în special ovine și caprine)

 

 

2.1.1.2 OS9 Weaknesses

  1. Suprafața redusă cultivată în ferme ecologice
  2. Procentul scăzut al exploatațiilor zootehnice  implementează regulile de  agricultura ecologică
  3. Valoare scăzută a vânzărilor de produse sub scheme de calitate europene (IGP și DOP), comparativ cu întreaga producție a sectorului agroalimentar
  4. Lipsa promovării produselor obținute prin metode extensive (ex. HNV, condiții superioare de bunăstare a animalelor)
  5. Producția de carne, de lapte și de ouă de consum din România nu acoperă necesarul pentru  consumul populației la nivel național,  ceea ce conduce la un consum ridicat de produse din import în detrimentul celor locale, ceea ce poate afecta calitatea acestora
  6. Cantitatea mare de deșeuri alimentare de-a lungul lanțului alimentar din cauza recuperării/valorizării necorespunzătoare și a lipsei campaniilor de informare
  7. Slaba cooperare între fermieri și alți actori, reflectată într-un grad scăzut de asociere cu implicaţii în comercializarea produselor prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare și piețe locale
  8. Obezitate ridicată în grupa de vârstă 35-74 de ani și o incidență ridicată a malnutriției în grupa de vârstă 0-4 de ani din cauza dezechilibrului cantitativ și calitativ al nutrienților, în special în familiile sărace
  9. Nivel ridicat de deșeuri alimentare, în special în mediul urban

 

 

2.1.1.3 OS9 Opportunities

  1. Creșterea interesului consumatorilor față de produsele obținute în zonele HNV și de nișă precum fructele de pădure, produsele obținute în agricultura ecologică și prin intermediul altor practici agricole prietenoase cu mediul care dezvoltă agricultura verde etc.
  2. Potențial ridicat de obținere a unor produse de calitate, sănătoase și nutritive de pe terenurile agricole clasificate cu înaltă valoare naturală
  3. Sprijin UE pentru obținerea și promovarea produselor de calitate, agricultura ecologică, investiții în exploatații sustenabile, inovare și pentru bunăstarea animalelor
  4. Majoritatea consumatorilor au o preferinţă exprimată asupra produselor provenite de la animale care au beneficiat de condiţii îmbunătăţite de bunăstare
  5. Schimbările comportamentale pe care le-a produs pandemia COVID 19 și care au condus la o atenție sporită privind calitatea alimentelor și la o creștere a încrederii în relația dintre consumator și producătorii locali, aducând beneficii pentru lanțurile de aprovizionare scurte
  6. Sprijin UE pentru conștientizarea consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de produse sub scheme de calitate, a celor obtinute în exploatații care aplică standardele de bunăstare a animalelor și a produselor locale, cu accent pe calitate
  7. Tendința de îmbunătățire a calității vieții

 

 

2.1.1.4 OS9 Threats

  1. Trend crescător al utilizării de fungicide și bactericide ca urmare a creşterii incidenţei bolilor plantelor şi a dăunătorilor
  2. Creșterea riscurilor din perspectiva siguranței alimentare pentru consumatori ca urmare a creșterii incidenței bolilor animalelor (Ex. PPA, gripa aviară, etc.)
  3. Limitarea accesului familiilor cu venituri mici la produse de calitate și creșterea incidenței afecțiunilor produse de o alimentație necorespunzătoare
  4. Menținerea unui nivel scăzut de conștientizare în ceea ce privește impactul unei alimentații necorespunzătoare asupra sănătații, dar și referitor la efectele risipei alimentare și ale deșeurilor generate pe lanțul agro alimentar

 

 

2.1.1.5 OS9 Other comments

– 

 

 

2.1.1.1 OS10 Strenghts

  1. Conexiune în bandă largă existentă într-un procent semnificativ la nivelul spațiului rural putând fi asigurat accesul la tehnologie/informaţie / e-learning etc.
  2. Potențialul de resursă umană și materială (terenuri, investitii specifice) existent la nivelul institutelor, statiunilor de cercetare, universităților din domeniul agricol precum și cel din zona grupurilor scolare cu profil agricol
  3. Unitățile de cercetare acoperă întreg domeniul agroalimentar, inclusiv pe zona montană
  4. Portofoliu de rezultate ale cercetării agricole, care sunt /pot fi puse la dispoziţia fermierilor în vederea introducerii acestora în piaţă, in vederea creşterii competitivităţii acestora
  5. Existenţa unei bănci de date de cercetare de mare valoare care poate pune la dispoziția sistemului soluții la diverse probleme
  6. Existența unei Rețele de Dezvoltare Rurală activă, funcțională, care poate fi un vector de impulsionare a promovării cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură

 

 

2.1.1.2 OS10 Weaknesses

  1. Curricula neadaptată cerințelor diferitelor vârste și interese ale fermierilor din punct de vedere al abordarii modului de diseminare a informatiilor: accent pe latura teoretica si mai putin pe rezultate, pe reproducerea proiectelor de succes
  2. Sistemul de învățământ avansează diferențiat urban/rural în ceea ce privește adaptarea lui la cerințele pieții, iar măsurile de îmbunătățire a ratelor de participare și a calității învățământului nu au fost corelate în mod corespunzător
  3. Dotare neadecvată a centrelor de formare profesională  şi a a rețelei de activitate practică/ fermelor din învățământul agricol, a unităților CDI în care s-ar putea face pregătire practică de înalt nivel
  4. Finanțare insuficientă a sectorului serviciilor publice de consiliere coroborat cu lipsa serviciilor integrate de consiliere şi extensie în rândul fermierilor mici și medii, precum şi nivel scăzut de competenţe în rândul consilierilor
  5. Parteneriatul public – privat este slab dezvoltat în ceea ce priveste identificarea/dezvoltarea  de dotări, pregătirea de cadre didactice auxiliare, care să faciliteze învățarea prin practică
  6. Nivel de digitalizare încă scăzut în sectorul agricol, la nivelul fermelor și fermierilor
  7. Nivel scazut de inovare conform European Innovation Scoreboard
  8. Nivel scăzut de educaţie a tinerilor fermieri
  9. Fragmentarea majoră a AKIS

 

 

2.1.1.3 OS10 Opportunities

  1. Creșterea gradului de participare a fermierilor la procesul de educație și instruire
  2. Integrarea de actori precum: GAL-uri, Cooperative, ONG-uri, , entități de inovare și transfer tehnologic din cadrul ReNITT (Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic), clustere și poli de competitivitate, Digital Innovation Hubs – DIH, în procesul de intermediere a inovării
  3. Încheierea unor  parteneriate în domeniul digitalizării sectorului agricol/huburi de inovare digitală, la nivel regional, care să reunească furnizori IT, reprezentanți ai sectorului agricol, experți în tehnologie, investitori și alți factori interesați, pentru crearea/dezvoltarea de produse, servicii, tehnologii capabile să aduca plus valoarea outputurilor agricole
  4. Asigurarea accesului  la tehnologie/informaţie / e-learning etc. datorită conexiunilor în bandă largă existente într-un procent semnificativ la nivelul spațiului rural
  5. Receptivitate în crestere la nivelul exploatațiilor agricole față de tehnologiile inovative şi potenţialul oferit de cercetarea agricolă pentru identificarea de noi produse, servicii, tehnologii şi integrarea acestora la nivelul spaţiului rural
  6. Oportunitatea de a elabora biblioteci de bune practici cu instrumente specifice de analiză a datelor din domeniul investițiilor cu finanțare europeană, cu un accent deosebit pe costuri-beneficii cu scopul îmbunătățirii productivității
  7. Implementarea rezultatelor cercetării aplicate și a studiilor realizate la nivel național și european privind prevenirea și adaptarea sistemului agricol la schimbările climatice și trefacerea habitatelor și a ecosistemelor degradate
  8. Creșterea  gradului de accesare a programelor de finanțare naționale/europene dedicate sectorului de cercetare inovare
  9. Dezvoltarea AKIS (Sistemele de cunoștințe și inovare în agricultură)  care să vină în sprijinul informării/formării și consilierii eficiente a fermierilor, dezvoltarea unor sisteme de extensie performante și implicarea RNDR în acest proces
  10. Dezvoltarea unor programe competiționale Cercetare Dezvoltare  finanțate de la bugetele se sectoriale ale Planului Strategic de Dezvoltare Rurală
  11.  Oportunitatea dezvoltării de parteneriate private de susținere a fermelor mici si mijlocii, cât și a tinerilor fermieri de a adopta tehnologii care să susțină activități la nivel de fermă (în special în domeniul zootehnic), precum și în vederea prevenirii și combaterii efectelor schimbărilor climatice
  12.  Perspectiva diversificării economice prin inițiative locale care sa mențină viabile comunitățile rurale
  13.  Valorificarea rezultatelor de cercetare obținute în cadrul proiectelor europene Horizon 2020
  14. Realizarea și promovarea platformelor de tipul Open innovation 2.0 pentru identificarea necesarului de cercetare din mediul de afaceri și a ofertei de cercetare-dezvoltare a mediul de cercetare, inclusiv cea aferentă infrastructurilor de cercetare-dezvoltare (www.erris.gov.ro), care să răspundă cerintelor mediului de afaceri
  15.  Accesul fermierilor/formelor asociative din agricultură la Parteneriatul European pentru Inovare (PEI) și valorificarea rezultatelor de cercetare obținute în cadrul proiectelor europene  Horizon 2020
  16.  Includerea nevoilor de cercetare și inovare prin viitorul AKIS privind facilitarea schimbului de material genetic rezistent la conditiile climatice specifice țării noastre care pot sta la baza îmbunatățirii procesului de ameliorare, în vederea depășirii momentelor de criză generate de evoluția factorilor climatici
  17.  Dezvoltare de platforme de colectare, stocare și diseminare date statistice
  18. Dezvoltarea de competențe digitale pentru operatorii din agro-industrie și angajații acestora
  19. Posibilitatea de abordare prin unitățile CDI a unor probleme actuale și viitoare ale agro-eco-sistemelor din Romania cărora să li se găsească soluții aplicabile
  20. RNDR va putea îmbunătăți fluxurile de cunoștințe și va consolida legăturile dintre cercetare și practică prin stimularea întâlnirilor ăntre cercetători și fermieri, organizarea de demonstrații în fermă, facilitarea schimbului de cunoștințe etc. RNDR va sprijini colectarea de studii, rezultate ale cercetărilor, studii de caz, bune practici în vederea  diseminării pe scara largă, livrate într-un limbaj ușor de înțeles pentru practicieni (fermieri, silvicultori, întreprinderi etc.). RNDR va dezvolta baza de date a membrilor și va implica cercetătorii în cadrul întâlnirilor cu fermierii. RNDR va putea organiza seminarii specifice pentru cercetători pe tema abordării interactive a inovației și va sprijini organizarea de demonstrații la fermă în care cercetătorii să prezinte rezultatele cercetării lor și să facă schimburi informale pentru a afla despre nevoile fermierilor. Mai mult, dezvoltarea unei platforme web interactive care să reunească datele și contactele cu privire la proiectele de cercetare și inovare pentru a fi la dispoziția persoanelor interesate într-un mod accesibil va fi o prioritate a viitoarei rețele PAC.

 

 

2.1.1.4 OS10 Threats

  1. Cererea diversificată de competențe necesare forței de muncă și reacții de adaptare întarziate ale sistemului de învățământ
  2. Creșterea discrepanțelor între dotările tehnologice și digitalizare dintre fermele mari și fermele mici și mijlocii, cu repercusiuni în domeniul concurenței pe piață a acestora
  3. Emigrarea forței de muncă calificate din spațiul rural în spațiul urban și / sau în spațiul comunitar din cauza veniturilor salariale scăzute din agricultură
  4. Lipsa sau cunoștințe profesionale insuficiente de marketing, comunicare, bussines care să contribuie la valorificarea patrimoniului local-meșteșuguri, obiceiuri etc.
  5. Deschidere limitată a celor vizați de activitățile RNDR, (cum ar fi situații de forță majoră, pandemii) față de participarea la reuniuni, evenimente, întâlniri organizate sau față de punerea în aplicare a cunoștințelor accesibile prin instrumentele folosite de RNDR
  6. Acțiunea unor evenimente independente de RNDR care să influențeze desfășurarea activităților RNDR la potențialul planificat, cu impact asupra atingerii obiectivelor RNDR și a numărului maxim posibil de fermieri și alți actori interesați de inovare, cercetare și consultanță
  7. Finanțarea deficitară a sistemului de cercetare inovare precum și de consultanță care duce la limitarea capacității de a derula proiecte și de a obține performanțe în agricultura României
  8. Competitivitate redusă a entităților de cercetare inovare naționale în raport cu omologii din spațiul european în planul competițiilor de proiecte lansate la nivel european, cu repercusiuni asupra creșterii competitivității fermelor
  9. Polarizarea agriculturii şi a industriei alimentare
  10. Creșterea dependenței de importuri și scăderea rentabilității sectorului
  11. Reducerea încrederii populației rurale și consumatorului român în conceptul de producție autohtonă
  12. Neadaptarea serviciilor de formare profesională și consiliere din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor și la noile provocări ce decurg din schimbările climatice și degradarea ecosistemelor și a biodiversității  și neimplicarea în acest proces a formelor asociative și instituțiilor de cercetare;
  13. Număr scăzut şi ofertă limitată de programe de pregătire profesională (cursuri ad-hoc și pregătire pe tot parcursul vieții) pentru noii fermieri

 

 

 2.1.1.5 OS10 Other comments

© 2024, Adrian Oros. Toate drepturile rezervate.